Politologul Corneliu Bjola, profesor de diplomație la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce șanse are Klaus Iohannis să ajungă șef la NATO, dar și cine ar fi persoana cea mai potrivită pentru România să fie în fruntea alianței.

Mark Rutte și Klaus Iohannis candidează pentru șefia NATO. FOTO Administratia Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis și-a depus candidatura pentru postul de secretar general al NATO. Deocamdată, el are un singur contracandidat la postul deținut acum de norvegianul Jens Stoltenberg.

Mark Rutte, fost premier al Olandei, va fi un contracandidat redutabil. Deja cele mai influente state NATO, SUA, Franța și Marea Britanie au anunțat că îl vor susține pe olandez , așa că șansele lui Klaus Iohannis par mai degrabă pur teoretice.

Președintele României nu este însă nici el singur. Există semnale că Polonia și Ungaria sunt de partea sa, însă disproporția este evidentă. Și chiar dacă premierul Estoniei, Kaja Kallas, a anunțat că nu intră în cursa pentru postul atât de râvnit de Klaus Iohannis, ea și-a declarat deja susținerea pentru Rutte.

Politologul Corneliu Bjola , profesor de diplomație la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, analizează șansele șefului de stat român și explică cine ar fi, în viziunea lui, cel mai potrivit pentru șefia NATO.

Corneliu Bjola. FOTO: Arhivă personală

„Mulți spun că, într-adevăr, o poziție pentru România ar fi importantă și vom vedea dacă această candidatură pentru NATO va fi fezabilă. Am observat că președintele Iohannis a făcut mai multe deplasări inclusiv la Washington, la Berlin, dar se pare că nu neapărat cu foarte multe rezultate. Iohannis este destul de netransparent, el de obicei lucrează, după cum ați văzut și în cazul Ucrainei, lucrează mai tăcut. Asta nu înseamnă că nu are rezultate, dar e greu de văzut ce anume face în momentul de față și ce șanse reale are să obțină această poziție”, spune expertul.

Cine ar fi candidatul ideal

Diplomat, Corneliu Bjola spune că totuși ar exista candidați mai potriviți pentru funcția vizată de șeful statului. Iar primul nume ar fi premierul Estoniei, Kaja Kallas, un politician foarte apreciat la Washington, dar și la Paris sau Londra. În continuare, expertul român de la Oxford explică și de ce.

„Eu aș spune altfel: s-ar simți românii mai bine protejați dacă Iohannis ar fi secretarul general NATO sau dacă, de exemplu, Kaja Kallas ar fi secretarul general NATO. Ca cetățean estic aș înclina spre Kaja Kallas. A fost mult mai vizibilă, a dovedit să fie mult mai credibilă pe ceea ce spune.”

În opinia sa, președintele Klaus Iohannis nu are totuși șanse reale să-și atingă obiectivul și să devină din toamnă noul secretar general al NATO. O spune însă mai mult printre cuvinte, în cel mai diplomat limbaj.

„Klaus Iohannis este destul de contestat atât domestic, intern, cât și într-o anumită măsură pentru modul în care începe proiecte și nu este foarte clar cum le angajează. Are o anumită netransparență care din punct de vedere al comunicării nu ajută, nu-l avantajează absolut deloc. Din punctul meu de vedere el ar fi un câștig, ca persoană, însă totuși nu cred că este exact persoana care ar trebui să conducă o organizație ca NATO, mai ales într-un asemenea moment complicat”, adaugă Corneliu Bjola.

De ce nu s-ar califica Iohannis

Chiar dacă, printr-un concurs de împrejurări favorabil, Klaus Iohannis ar fi ales, acest lucru nu ar aduce neapărat avantaje României, crede Bjola. În opinia sa, alianța are nevoie de un lider puternic, la înălțimea momentului, al cărui cuvânt să impună respect până și la Kremlin și să descurajeze ambițiile imperiale ale Federației Ruse.

„Să înțelegem încă ceva. Faptul că Iohannis ar ajunge secretar general NATO... De fapt, alta e miza. Asta este o poziție care trebuie să armonizeze pozițiile celor din organizație. Asta nu înseamnă că NATO se va muta și va schimba complet strategia spre România. Este o poziție care presupune o anumită armonizare de interese. Iar pentru noi crucial este în ce măsură vom avea un secretar general care să reușească să descurajeze Rusia. De fapt, asta este miza cea mare. Dacă la această întrebare pentru mulți răspunsul va fi Iohannis, foarte bine, dar eu am scepticismul meu față de acest lucru”, încheie Corneliu Bjola.