Revolta bugetarilor de la Finanțe față de reforma pregătită de Guvern aduce în atenția publică salariile generoase pe care le încasează această categorie cu rol-cheie, care ar fi afectate, în sensul diminuării lor, de deciziile Executivului.

Masurile anunțate de Boloș și Ciolacu au dus la revolta angajaților din MF FOTO Inquam Photos

Timp de două zile, angajații de la Ministerul de Finanțe au protestat față de măsurile fiscal-bugetare pe care urmărește să le ia Guvernul, pentru că le-ar fi afectate veniturile. Mai precis, măsuri precum tăierea voucherelor pentru bugetarii care iau mai mult de 5.850 de lei, a normei de hrană sau limitarea sporului pentru condiții vătămătoare la 1.000 de lei brut (adică un net de 645 de lei), ar ajunge să lovească din plin în acest minister, unde lefurile sunt destul de generoase.

Conform ultimelor date privind salarizarea de la Ministerul Finanțe, care sunt aferente lunii mai, o bună parte dintre angajați ajung să aibă salariile diminuate. Unul din cele mai mari salarii le regăsim la cabinetul demnitarilor, unde un consilier încasa, în luna mai, în mână, 13.285 de lei, mai mult decât ministrul de Finanțe de la acea vreme, Adrian Câciu, căruia îi intrau în cont doar 12.776 de lei.

La Direcția Generală Juridică – adică locul unde a pornit protestul spontan, apoi s-a extins –, organigrama arată că există un director general, doi directori adjuncți, cinci șefi serviciu și un șef birou. De asemenea, sunt 45 de consilieri juridici și patru experți.

Directorul general lua în luna mai 11.518 lei, în timp ce un adjunct încasa 10.238 de lei. Un șef de serviciu ridica 9.354 de lei, iar la consilierii juridici superiori suma putea ajunge până la 7.537, majoritatea lefurilor fiind de 7.000 de lei. Din datele consultate de „Adevărul“, la Direcția Generală Juridică, doar cinci angajați aveau salarii sub 5.850 de lei, adică pragul de la care începe tăierea unor beneficii.

70 din 75 de angajați de la o direcție, afectați de OUG

La Direcția Trezorerie, acolo unde a intervenit inclusiv Ciolacu, după cum au precizat surse politice pentru „Adevărul“, ca plățile să nu fie oprite vineri, exact înainte de minivacanța bugetară, majoritatea angajaților au în jur de 7.000 de lei salariul. Un director primește 12.416 lei. Din 75 de angajați la această direcție, doar cinci aveau leafa netă sub 5.850 de lei.

La Direcția de Legislație Fiscală, unde în mod normal ar trebui să fie concepute actele normative referitoare la domeniul fiscal, directorul general a primit în luna mai 10.882 de lei, acesta având trei directori generali adjuncți. Unul dintre aceștia a încasat chiar mai mult, adică 11.190 de lei. Nu mai puțin de 13 șefi serviciu sunt la această direcție, precum și un șef birou. În cazul celor cu funcția de șef serviciu, lefurile au variat între 9.225 de lei și 10.219 lei. Dintre cei peste 120 de oameni de la această direcție, doar 12 au venituri sub 5.850 de lei.

La Serviciul de comunicare, relații publice, mass-media și transparență, șef serviciul avea 9.247 de lei. 17 persoane erau prinse la acest serviciu, dintre care 13 depășeau suma netă de 5.850 de lei.

Fitile politice și lupta pentru funcționari

Nu lipsesc nici disputele care au conexiuni cu viața politică. Surse politice susțin că unii funcționari de la Direcția Juridică ar fi vrut să se transfere de la Ministerul Finanțelor la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru a lucra tot cu Adrian Câciu. Un motiv ar fi legat de salariile mai mari, dat fiind că la MIPE există din start un spor de 50% pentru activitatea cu programe europene, fiind date în lunile trecute mai multe ordonanțe pentru o salarizare corespunzătoare a personalului care lucrează cu asemenea fonduri.

Însă problema cu deficitul de personal există atât la Ministerul de Finanțe, cât și la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Surse politice au precizat pentru „Adevărul“ că Boloș nu vrea să dea drumul personalului experimentat din MFP către MIPE. Nu e prima dată când există o „luptă“ pe funcționarii cu experiență. Anul trecut, tot Boloș s-a contrat cu Cseke Attila, la acea vreme ministru al Dezvoltării, pe o ordonanță de urgență privind trecerea unui funcționar public de la o instituție la alta. După intervenția colegilor de guvern și a premierului, ordonanța de urgență a fost amendată de așa natură încât să poată avea loc în continuare transferuri, dar instituția unde e încadrarea de bază a funcționarului să aibă un cuvânt important de spus.

Surse politice au arătat cu degetul și către Vasile Marica, lider sindical al funcționărimii publice, care ar fi apropiat de PSD. Vasile Marica și-a început activitatea sindicală la jumătatea anilor ’90. În 1995, a preluat conducerea Sindicatului Național Vamal Unirea, apoi și-a sporit influența în rândul mișcării sindicale, ajungând lider al Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe, rol care l-a adus în prim-plan, cu clinciuri mai ales cu premieri și miniștri de dreapta, în ultimele două decenii.

Marcel Boloș le-a promis celor de la Finanțele că în noua lege a salarizării finanțiștii vor fi o categorie bugetară aparte, nu vor exista disponibilizări și va exista o creștere a salariilor, prin aplicarea hotărârilor judecătorești legate de aspecte privind diferite restanțe.