Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, nu vede negocierile cu Rusia drept o opţiune la ora actuală, la patru luni şi jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina în 24 februarie, relatează miercuri Die Zeit și Agerpres.

„Despre ce se poate negocia cu cineva care nici măcar nu este pregătit să se pună de acord cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru a lăsa civilii să plece?”, se întreabă ea într-un interviu acordat revistei germane Stern.

Baerbock a respins de asemenea apelurile recente ale unui grup de intelectuali și artiști germani într-o scrisoare deschisă, care îndemnau la o încetare imediată a focului şi la negocieri.

„Dacă aş fi ucraineancă, aş găsi această scrisoare naivă, îngrijorătoare şi arogantă”, a remarcat Annalena Baerbock.

„Cu ce drept ministrul german de externe poate să decidă în locul Ucrainei la ce parte a ţării ar trebui să renunţe, câte milioane de cetăţeni ai săi ar trebui să se supună dominaţiei ruse?”, a întrebat retoric şefa diplomaţiei germane.

Annalena Baerbock spune că nu poartă discuții cu șeful diplomației ruse

Baerbock a declarat că nu a avut niciun contact direct cu omologul său rus Serghei Lavrov de la începutul războiului în Ucraina. Ea a mărturisit că şi-ar dori să-i poată spune: „Hai, Serghei, să vorbim despre pace!”

Totuşi, Baerbock pune sub semnul întrebării puterea pe care o are în prezent Lavrov la nivelul conducerii de la Moscova.

„Ce fel de rol joacă ministrul rus de externe în toate acestea este discutabil”, adaugă ea.

Lavrov şi Baerbock au participat ambii la reuniunea miniştrilor de externe G20 de la Bali săptămâna trecută. Lavrov a părăsit reuniunea imediat după ce şi-a rostit discursul, fără să audă reacţia şefei diplomaţiei germane.

Ministrul de Externe german l-a criticat dur pe Serghei Lavrov

Ministrul de externe german declarase la reuniunea de la Bali că Moscova nu are „nicio dorinţă de dialog”.

Serghei Lavrov a petrecut „o mare parte a negocierilor nu în sală, ci în afara ei”, o dovadă, în opinia sa, că el „nu era interesat de cooperarea internaţională”, afirmase Baerbock, citată de AFP .

Ulterior, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova a respins aceste acuzaţii ale ministrului de externe german.

La această reuniune, care prefaţează summitul din noiembrie al şefilor de stat din cadrul G20, Rusia a fost dur criticată pentru intervenţia sa militară în Ucraina, care a generat nu doar o criză de securitate, ci şi energetică şi alimentară la nivel global, conform AFP.

---------

28 de intelectuali și artiști din Germania au făcut apel, într-o scrisoare deschisă adresată cancelarului Olaf Scholz (SPD), să nu livreze Ucrainei arme grele, nici direct, nici indirect, pentru a nu oferi președintelui rus, Vladimir Putin, un motiv pentru extinderea războiului și asupra țărilor NATO.

Apelul a fost publicat pe site-ul revistei EMMA, conduse de jurnalista Alice Schwarzer, una dintre cele mai cunoscute feministe din Europa. Revista EMMA a fost fondata in 1977, apare bilunar într-un tiraj de cca 25.000 de exemplare, având și o variantă online.

Scrisoarea a pornit cu 28 de semnatari, printre care scriitorul Martin Walser, și este în continuare deschisă adeziunilor. Ea a stârnit o intensă dispută în Germania, atrăgând și un val de critici.

Lidera Partidului Verzilor, Britta Haßelmann, a luat poziție într-un interviu pentru Stuttgarter Zeitung, citat de televiziunea ZDF: „Unde ar trebui să existe „compromisuri”, atunci când Putin atacă o țară europeană liberă, încălcând dreptul internațional, distruge orașe la pământ, ucide civili și violul sistematic e folosit ca armă împotriva femeilor?"

Schwarzer a respins însă criticile la adresa scrisorii deschise, cu care ea și celelalte personalități din Germania avertizează despre un al treilea război mondial, ca urmare a ajutorului în armament greu, acordat Ucrainei.

„Pentru prima dată în viața mea, sunt serios convinsă de pericolul unui nou război mondial”, a declarat publicista duminică seara, în cadrul emisiunii difuzate de Bild, „Întrebările potrivite”.

Când conducerea Rusiei descrie pericolul unui conflict cu arme nucleare ca fiind foarte concret, „atunci trebuie pur și simplu să-l luăm în serios și să-l cântărim cu mare atenție”, a spus Schwarzer, în cadrul talk-show-ului. În același timp, nu trebuie supraestimate succesele militare „admirabile” ale Ucrainei, în apărarea împotriva trupelor lui Putin: „Astfel de victorii punctuale sunt una. Îngenuncherea celei de-a doua puteri nucleare a lumii este altceva”.

Textul in traducere:

Stimate domnule cancelar federal

Apreciem că până acum ați analizat cu atâta atenție riscurile: riscul extinderii războiului în interiorul Ucrainei; riscul expansiunii acestuia în Europa; da, riscul unui al treilea război mondial. Prin urmare, sperăm că vă veți aminti poziția inițială și nu veți mai furniza arme grele Ucrainei, fie direct, fie indirect. Dimpotrivă, vă îndemnăm să faceți tot ce vă stă în putință pentru a vă asigura că se poate ajunge la încetarea focului cât mai curând posibil; un compromis pe care ambele părți îl pot accepta.

Împărtășim verdictul asupra agresiunii ruse ca o încălcare a normei de bază a dreptului internațional. De asemenea, împărtășim convingerea că există o datorie politică și morală fundamentală de a nu da înapoi de la violența agresivă, fără rezistență. Dar tot ceea ce poate fi derivat din aceasta își are limitele în alte imperative ale eticii politice.

Suntem convinși că acum s-au atins două astfel de linii de demarcație: în primul rând, interzicerea categorică de a accepta un risc evident, ca acest război să devină un conflict nuclear. Livrarea unor cantități mari de arme grele, însă, ar putea face ca Germania însăși să devină parte a războiului. Iar un contraatac rusesc ar putea declanșa atunci imperativul de asistență în temeiul tratatului NATO și, odată cu acesta, pericolul imediat al unui război mondial.

A doua linie de demarcație este nivelul de distrugere și suferință umană în rândul civililor ucraineni. Chiar și rezistența legitimă față de un agresor este, la un moment dat, într-o disproporție intolerabilă.

Avertizăm împotriva unei duble erori: în primul rând, că responsabilitatea pentru riscul unei escaladări la un conflict nuclear revine exclusiv agresorului inițial și nu și celor care îi oferă în mod deschis un motiv pentru o eventuală acțiune penală. Și, pe de altă parte, că decizia privind responsabilitatea morală a „costurilor” ulterioare în vieți umane, în rândul populației civile ucrainene, intră exclusiv în competența guvernului lor. Normele obligatorii din punct de vedere moral sunt de natură universală.

Sporirea armamentului care are loc sub presiune ar putea fi începutul unei curse globale a înarmărilor cu consecințe catastrofale, nu în ultimul rând pentru sănătatea globală și schimbările climatice. În ciuda tuturor diferențelor, este important să luptăm pentru pacea în întreaga lume. Abordarea europeană și comună a diversităţii este un model în acest sens.

Stimate domnule cancelar, suntem convinși că prim-ministrul Germaniei poate aduce o contribuție decisivă la o soluție care să reziste judecății istoriei. Nu numai prin prisma puterii noastre actuale (economice), ci și prin prisma responsabilității noastre istorice - și în speranța unui viitor pașnic împreună.

Sperăm și contăm pe Dumneavoastră! Cu sinceritate

Distribuie Distribuie Comentarii