Imposibil să nu-l credităm pe doctorul în ştiinţe care este general-prim ministru şi, ca atare, am făcut precizarea necesară în deschidere. Dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să fim atenţi şi la ce spun ceilalţi. Asta mai ales că, uite ce ciudat, ignorând liniştea olimpiană a guvernanţilor noştri, cam toţi ceilalţi care au date reale la dispoziţie şi personal de specialitate, par să fie extrem de preocupaţi că bombardamentele ruseşti pot provoca un dezastru major, atingând şi afectând centrale nucleare ucrainiene, depozitele de reziduuri radioactive sau provocând întreruperi masive ale alimentării cu energie electrică care să deregleze structurile critice din centralele nucleare.
Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, prezent ieri în Ucraina, transmisese deja un mesaj de urgenţă în care spunea că „rămâne extrem de preocupat de siguranţa şi securitatea instalaţiilor nucleare”, oferind asistenţă imediată din partea specialiştilor agenţiei, sub forma unor misiuni în teren care să primească acces la toate facilităţile nucleare ucrainiene, „misiuni esenţiale pentru a evita riscul apariţiei unui accident nuclear serios care să reprezinte o ameninţare la sănătatea publică şi la mediu”.
Rafael Mariano Grossi, Directorul General al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică vorbind la o conferinţă de presă despre situaţia creată prin bombardamentele ruseşti în zona centralei nucleare de la Zaporojia, Ucraina.
Îngrijorările au desigur o bază absolut reală după tensiunile apărute din cauza operaţiunilor militare în zona fostei centrale de la Cernobîl, acolo unde, în imediata apropiere a zonei de interdicţie, lucrează încă 100 de specialişti care monitorizează situaţia, inclusiv securitatea depozitelor de deşeuri nucleare. Acolo au fost recent, pe 24 martie, bombardate posturile de control ucrainiene de la intrarea din Slavutch unde locuieşte cea mai mare a personalului de la Cernobîl, aflat de pe 24 februarie sub control rusesc. Forţele de invazie nu au permis, aşa cum notează un comunicat oficial al Agenţiei internaţionale, niciun fel de schimb de personal, obligând echipa iniţial surprinsă de atacul rusesc să rămână acolo, de-abia acum fiind efectuată o rotaţie parţială a personalului. Al doilea incident s-a produs pe 4 martie în momentul în care ruşii au capturat cea de-a doua centrală nucleară, de data asta perfect funcţională,cea de la Zaporojie, acolo producându-se un incendiu în zona unde se afla centrul de pregătire a personalului.
Semnalul de primejdie era clar şi, ca atare, a început şirul de reacţii internaţionale, evident începând cu oficialii din UE prezenţi cu acest mesaj la reuniunea AIEA în care „deplâng atacurile nediscriminatorii ale forţelor armate ale Rusiei asupra a câteva centrale nucleare, mai ales în şi în jurul Zonei de Excludere din Cernobîl şi centralei nucleare de la Zaporojie şi, mai recent, asupra unei instalaţii de lângă Kiev. Acţiunile ruseşti reprezintă un risc la adresa centralelor nucleare şi altor instalaţii şi sunt o ameninţare serioasă de incident nuclear major. Este ceva inacceptabil şi extrem de îngrijorător”.
Context în care să reamintim care sunt analizele corecte de risc realizate de specialişti în domeniu asupra consecinţelor directe pe care le-ar putea produ un atac în zona centralelor nucleare din Ucraina. Iată locaţia acestora:
Una dintre cele mai bune şi informate surse de analiză a acestui tip de problematică este Bulletin of the Atomic Scientist, care publică pe 23 martie o analiză semnată de Jungmin Kank şi Eva Lisowski intitulată „Poate oare un atac asupra instalaţiilor nucleare ucrainiene să provoace un dezastru mai mare decât cel de la Cernobîl? Posibil, aşa cum arată simulările”. O întrebare care mi se pare a fi perfect justificată şi care, în anumite cercuri, începe să revină foarte frecvent, mărturie şirul conversaţiilor avute în ultimele ore de şeful AIEA cu Secretarul general al ONU şi cu ministrul francez de Externe care coordonează răspunsul diplomatic al UE.
Simulările se fac pe baza „scenariului Zaporojie”, ”pentru a ilustra potenţialele consecinţe dezastruoase produse de de un atac asupra centralei nucleare...în cazul în care o rachetă sau un bombardament de artilerie ar distruge instalaţiile de răcire din cadrul unei singure unităţi, Zaporojie1. Atacurile militare care pot distruge sistemele de securitate ale centralei, inclusiv cele de răcire şi electrice ale reactorului pot provoca topirea miezului, aşa cum s-a petrecut la Fukushima în 2011, unde cutremurul şi apoi tsunamiul au distrus sistemele de siguranţă şi au provocat trei topiri de miez”. Simularea pe care se bazează acest scenariu ia în calcul seturile de date oferite de NASA şi de sistemul GDAS (Global Data Assimilation System) şi de NOAA (National Oceanographic and Atmospheric Administration) conectate în cazul ipotetic al unui nivel ridicat de radiaţii. Simulările arată care este ansamblul consecinţelor prezumtive pentru întreaga noastră regiune, primejdie care este în continuare deschisă, scenariu sinistru deschis incertitudinii operaţiunilor militare în curs de desfăşurare.
Figure 1: Estimated contamination levels for hypothetical nuclear accidents at Zaporizhzhya 1 in the third and fourth week of March 2021.
A simulation of contamination spread after a hypothetical core meltdown at Zaporizhzhya 1, using weather information from the third week of March 2021.
Simulated contamination levels after a hypothetical core meltdown at Zaporizhzhya 1, using weather information from the fourth week of March 2021.
Simulated contamination levels after a hypothetical spent fuel pool fire at Zaporizhzhya 1, using weather information from the third week of March 2021.
Simulated contamination levels after a hypothetical spent fuel pool fire at Zaporizhzhya 1, using weather information from the fourth week of March 2021.
Simulated contamination levels after hypothetical accidents due to a simultaneous core meltdown and spent fuel pool fire at Zaporizhzhya using information from the third week of March 2021
Simulated contamination levels after hypothetical accidents due to a simultaneous core meltdown and spent fuel pool fire at Zaporizhzhya 1, using weather information from the fourth week of March 2021.
Relocated populations for hypothetical nuclear accident at Zaporozhye 1
Cred că semnalul de alarmă, fie el şi exclusiv teoretic, trebuie luat în seamă. Fie şi numai pentru că, pentru prima oară în istora omenirii, avem operaţiuni militare desfăşurate în imediata apropiere a centralelor nucleare care, intenţionat sau nu, pot să fie lovite de bombardamente, devenind surse incontrolabile pentru o catastrofă uriaşă. Avem exemplul bombardamentelor nediscriminatorii cu arma atomică decise odinioară de americani împotriva celor două oraşe japoneze, ucigând de-a valma militari şi civili. Asta se mai poate produce din nou? Răspunsul este deschis deoarece, practic, este imposibil de spus care este limita superioară pe care ruşii o impun sau o vor decide în viitor privind acţiunile lor militare.
Pot deveni centralele nucleare „obiective militare legitime”? Acum, oficial, niciodată. Dar cine poate garanta care vor fi criteriile războiului fără criterii?