Prețurile alimentelor au crescut cu repeziciune în ultimii ani, iar în țări ca România au depășit în multe cazuri cu mult rata inflației, care oricum e ridicată. Totuși, potrivit ONU, prețurile produselor alimentare au rămas la același nivel din decembrie 2021 și până în decembrie 2022. Analistul geoeconomic Antonia Colibășanu explică acest paradox.

Un raport al FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite) a arătat că în decembrie 2022 prețul celor mai multe produse alimentare era similar celui înregistrat în decembrie 2021. Mai mult, ultimul raport al FAO arată că prețurile unor produse alimentare ar fi scăzut în ianuarie 2023, raportat la aceeași lună din 2022.

Pe de altă parte, statisticile ONU menționau că prețurile prețul alimentelor din 2021 erau cu mult mai mari decât cele din 2020 sau dinainte de pandemie. Însă cu adevărat paradoxal este faptul că, potrivit organizației, prețul alimentelor nu ar fi crescut pe parcursul anului 2022. Asta deși în supermarketurile și piețele alimentare din România, dar nu numai, realitatea este cu totul alta.

Analistul geoeconomic Antonia Colibășanu are câteva posibile explicații pentru „Adevărul”.

„Explicațiile sunt legate de prețul energiei, de transportul naval mai costisitor acum decât înainte de război, de o logistică mai complexă – deci și ea mai costisitoare și inclusiv de perspectiva unei producții scăzute de produse alimentare în Ucraina și la nivel global”, spune Antonia Colibășanu.

Există însă și alte explicații, inclusiv legate de modul în care agenția celor de la ONU a fixat indexul prețului la alimente. În acest caz, intervin o serie de nuanțe.

„Indexul prețului la alimente, așa cum e calculat de FAO, preia prețul de pe bursă, a fiecărei componentă-aliment pe care-l consideră. Este, deci, un index care ne arată nivelul prețurilor mai degrabă la producător decât la consumator - în 2022 e mai crescut decât în 2020, dar totuși, nouă ni se pare, pe bună dreptate, că alimentele nu mai au același preț că în 2021”, spune Antonia Colibășanu.

Mai departe, experta vine cu câteva explicații suplimentare în acest sens.

„Explicația are două componente - 1) Piața locală: costul transportului pentru un anume aliment este diferit de la un loc la altul, chiar dacă vorbim de același aliment. Costul de prelucrare și comercializare e de asemenea diferit de la o piață la alta etc. 2) Percepția alimentată de fluxul informațional legat de o anumită piață - faptul că vorbim despre inflație, despre o posibilă creștere a prețurilor etc. alimentează această creștere pentru că se creează un fel de... psihoză, din care rezultă inclusiv dorința de stocare mai mare a populației - «să cumpăr acum, cât am de unde». Cu alte cuvinte, crește cererea pentru anumite produse, ceea ce susține creșterea prețului, iar când dispare presiunea pe cerere (temporar sau nu), prețul nu mai scade niciodată la valoarea inițială”, explică Antonia Colibășanu.

Iar explicația sa continuă: „Putem vorbi aici de adaos comercial, de politică de marketing și chiar de etica celor care vând aceste produse, dar, în fapt, simplist spus, așa crește inflația din cauza consumului.”

Antonia Colibășanu a arătat și de ce inflația este atât de mare în țările Uniunii Europene, iar prețul alimentelor a luat-o razna.

„Problema pe care o avem în Uniunea Europeană este legată de costurile de producție mai ridicate – o problemă legată inclusiv de evoluția prețului la energie, cu influență directă asupra prețului și producției de îngrășăminte”, a adăugat Antonia Colibășanu.

Ce complicații ar putea să mai apară

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lansat un avertisment, miercuri 23 februarie, referitor la exportul cerealelor ucrainene pe cale maritimă. Șeful statului ucrainean s-a plâns de faptul că Federația Rusă ar pune sistematic piedici Ucrainei și că Moscova continuă un adevărat șantaj pe măsură ce se apropie data la care acordul pentru exportul alimentelor ucrainene ar trebui reînnoit.

Pe acest fond, există temeri că Rusia nu va dori să semneze un nou acord și va trece la blocarea exporturilor de produse alimentare ucrainene. Pe cale de consecință, cerealele nu ar mai ajunge la destinație, iar prețurile unor produse alimentare ar putea din nou să crească, în timp ce anumite state din Africa și Orientul Mijlociu ar avea cel mai mult de suferit.

Antonia Colibășanu este însă optimistă și spune că există și alte soluții. Spre exemplu, Uniunea Europeană are și alte variante, după ce în 2022 a fost luată pe nepregătite în acest sens. Asta nu înseamnă că prețurile nu ar putea crește și mai mult. În ce privește Uniunea Europeană, producția internă acoperă consumul și produce surplus, iar, prin măsurile luate în 2022, prin politica agricolă comună, este de așteptat ca suprafața dedicată producției agricole să crească, tocmai pentru a putea răspunde urgențelor care apar din cauza războiului.

„Efectele unei astfel de blocade acum ar fi mai mici decât efectele produse în februarie 2022. Motivul este existența rutelor alternative – inclusiv cea prin România, pentru transportul exporturilor de produse alimentare din Ucraina. Astfel, imediat după blocada rusă în Marea Neagră, în martie 2022 s-a înregistrat un record absolut al prețului produselor alimentare la nivel global. Ca atare, dacă Rusia ar bloca din nou transportul comercial din Ucraina, s-ar înregistra încă o creștere accentuată a prețurilor produselor alimentare, cu presiune pe inflație”, susține experta.

Efectele ar fi și de altă natură, la nivel regional și mergând chiar până la nivel mondial. România ar fi și ea afectată de o nouă blocadă rusă, mai ales acum când au fost anunțate o serie de proiecte de exploatare a gazelor naturale în Marea Neagră.

„La nivel regional și chiar mondial, o astfel de blocadă s-ar traduce și în semne de întrebare asupra securității la gurile Dunării și în general, pe coasta de vest a Mării Negre. Pentru România ar însemna și un cost crescut pentru dezvoltarea proiectelor de investiții în domeniul energetic, aferent riscului operațional crescut în zona Mării Negre”, consideră analistul geoeconomic.

Incertitudinile vin și din China

Un alt motiv de îngrijorare printre analiști este dat de faptul că odată cu redeschiderea economiei chineze, a reapărut o cerere suplimentară pe piețele de energie, ceea ce ar putea duce din nou la creșteri importante ale prețurilor. Însăși Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a atras atenția asupra acestui aspect.

„E normal să lucrăm cu scenarii și să ne pregătim pentru ele – și pentru cel mai rău scenariu, și pentru cel mai bun scenariu. Revenind la China – sunt multe probleme cu care se confruntă și această țară. Momentan, chiar dacă nu prea auzim în presă despre acest lucru, modul în care vor gestiona deschiderea economiei și cazurile de Covid va seta modul în care vor intra în perioada post-pandemică. Sigur, economia chineză dinaintea pandemiei energofagă – nu știu cât va fi în viitor, nu știm de pildă ce (nu) mai produce China pentru piața occidentală, care este situația reală în sectorul financiar, în cel imobiliar. Sunt multe necunoscute. Chiar dacă, prețul la energie va crește odată ce cantitatea cerută va depăși pe cea oferită, la nivel mondial”, a încheiat experta.

Cine este Antonia Colibășanu

Antonia Colibășanu este cunoscută inclusiv peste Oceanul Atlantic ca analist în domeniul geoeconomiei. Este Chief Operating Officer (directorul operațional) al Geopolitical Futures, fiind responsabilă cu supravegherea tuturor departamentelor și a operațiunilor desfășurate de companie, dar poate cel mai important este că lucrează într-o echipă din care fac parte analiști celebri la nivel mondial ca George Friedman și Robert Kaplan. De asemenea, Antonia Colibășanu este lector de relații internaționale la Școala Națională de Studii Politice.