Ce s-a ales de avioanele ROMBAC 1-11, bijuteriile industriei aeronautice româneşti
Mândria industriei româneşti de specialitate, cele nouă aparate de pasageri ROMBAC 1-11, produse înainte de Revoluţie, au sfârşit prin a fi abandonate pe aeroporturi, prin a fi vândute la licitaţii sau, mai trist, prin a fi casate. Mai mult, recent, un astfel de exemplar de avion de pasageri ROMBAC 1-11 a ajuns de vânzare pe internet, scrie Adevărul.
Avionele au fost produse în cadrul proiectul ROMBAC şi, în total, ar fi trebuit finalizate 80 de aeronave. Până în decembrie 1989, la Întreprinderea de Avioane Bucureşti (actuala Romaero) au fost produse doar nouă astfel de aparate după licenţa avionului britanic mediu curier BAC 1-11. Compania cu sediul în Londra care fabrica acest tip de avion încă din anii ’60, British Aircraft Corporation ( actuala BAE Systems), a dat acceptul de fabricaţie în momentul în care a scos modelul din producţie şi după ce a livrat 235 de unităţi.
Ambiţia lui Ceauşescu
Se pare că ROMBAC 1-11 a fost una dintre ambiţiile lui Nicolae Ceauşescu care încerca în acest fel să-şi manifeste independenţa faţă de URSS. El ar fi cerut conducerii Tarom să pună cât mai multe astfel de aparate pe rutele externe, considerând apariţia acestor avioane pe aeroporturile europene o mândrie naţională. A fost singurul avion comercial cu reacţie fabricat în Europa comunistă, cu excepţia modelelor produse de URSS. O singură ţară comunistă ar mai fi încercat să producă avioane de pasageri cu motoare reactive. Este vorba de Polonia, care a obţinut de la ruşi licenţă de fabricaţie pentru aparate Iliuşin. Rezultatul a fost de o calitate atât de îndoielnică, încât Moscova a cerut sistarea imediată a producţiei chiar înainte de finalizarea construcţiei primei unităţi.
Performanţe marca ROMBAC
Demn de menţionat este că, în general, aparatele ROMBAC 1-11 au fost construite de la cap la coadă în România şi nu au fost fabricate dintr-un kit primit din Marea Britanie. Chiar şi motoarele au fost fabricate în România , la uzinele Turbomecanica şi Aerofina, sub licenţă Rolls Royce. În date tehnice, ROMBAC 1-11 a fost un bimotor (cu propulsoarele pe coadă) mediu curier care putea transporta cel mult 120 de pasageri, pe distanţe până în 3.500 de kilometri. Demn de semnalat este faptul că viteza maximă este de 870 de kilometri pe oră, valoare apreciabilă chiar şi pentru avioanele moderne.
În comparaţie, în prezent, un modern model 737 are la ieşirea de pe porţile uzinelor Boeing aceeaşi viteză maximă. În acele vremuri numai modelul rusesc trimotor Tu 154 avea o viteză maximă mai mare în comparaţie cu ROMBAC-ul produs la Bucureşti.
De menţionat că modelul ROMBAC a reuşit o performanţă greu de atins în lumea aviaţiei. Deşi a fost exploatat ani buni chiar şi în zone mai dificile, niciun aparat nu s-a prăbuşit şi niciun pasager nu a murit la bord. Mai mult, acest tip de avion nu a fost implicat în incidente grave.
Vuietul reactoarelor le-a făcut indezirabile în Europa
Avioanele au fost cumparate de Tarom, care nu le-a exploatat până la capăt pentru că, la un moment dat, nu li s-a permis accesul pe aeroporturile occidentale din cauza nivelului ridicat de zgomot. Ele au fost vândute sau închiriate unor companii din Asia sau Africa, iar câteva dintre el au ajuns la Romavia, o companie aeriană de stat, în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, înfiinţată în aprilie 1991 pentru a asigura zborurile preşedintelui şi miniştrilor români. Ulterior compania a început să efectueze şi zboruri regulate spre câteva destinaţii din Europa. Compania şi-a încetat activitatea în 2014 în urma falimentului.
Unde zac aparatele. Dacă mai zac…
Ieşite din exploatare, aparatele ROMBAC au ajuns să fie abandonate sau casate în diverse ţări din Asia sau Africa.
YR-BRA, primul ROMBAC produs la actuala Romaero, a fost operat exclusiv de Tarom şi, “expulzat” din Europa, a fost “garat” pe Otopeni. Y
R-BRB a ajuns să fie operat de Aero Asia, Aerolion International, Ryanair şi EAS Airlines şi a sfârşit în conservare pe aeroportul Lagos din Nigeria. Unele date spun că a fost casat.
YR-BRC care a zburat pentru Tarom, Romavia şi Trast Aero a fost conservat o perioadă pe pista Ras Al Khaimah după care a fost casat de ultimul proprietar.
YR-BRD a fost proprietatea Tarom, dar a fost închiriat unor operatori ca Adria Airways, Dan Air şi, mai apoi, Aero Asia, arată aeronews.ro. Avionul a “zăcut” apoi aeroportul din Karachi, Pakistan. Se pare că la un moment dat a fost vândut la licitaţie. Sau cel puţin aşa s-a intenţionat.
YR-BRF a avut ca proprietar compania Tarom şi a fost închiriat catre London European Airways şi Ryaniar. A ajuns apoi la Aero Asia şi a sfârşit pe aeroportul din Karachi, Pakistan, unde a fost scos la licitaţie.
YR-BRG a avut aceeaşi soartă fiind scos la vânzare în Pakistan. Intrat în flota TAROM, avionul a fost închiriat catre Ryanair după care a ajuns la Aero Asia şi a sfârşit pe aeroportul din Karachi.
YR-BRH a fost operat de Romavia care l-a închiriat unor companii precum CityLink Airways, Aero Asia si Air Memphis. În final, YR-BRH a ajuns pe platforma aeroportului Otopeni. La un moment dat s-a dorit casarea lui, lucru încă neconcretizat.
Ultimul ROMBAC 1-11 construit , YR-BRI, a fost în operare la Romavia, a fost închiriat către companii precum Citylink Airaways, Aero Asia, Air Memphis şi Aerotrans Airlines. A sfârşit şi el pe platform aeroportului Otopeni.
YR-BRE, scos la vânzare cu “kilometrajul’ dat înapoi?
Avionul cu înmatricularea YR-BRE a fost cândva în proprietatea companiei falimentare Romavia şi este, în prezent, scos la vânzare de B2Kapital Portfolio Management, pe un site specializat, la preţul de 350.000 de euro. La rubrica “auto-moto-ambarcaţiuni”.
ROMBAC-ul YR-BRE a operat primul zbor pe 27 martie 1986 şi a intrat în flota Romavia. La un moment dat, a fost închiriat către Aero Asia, dar a revenit la Romavia. Avionul a fost retras de la zbor pe 23 septembrie 2009 şi de atunci a fost garat pe Aeroportul Otopeni.
Conform anunţului, avionul este dotat cu două turboreactoare cu dublu flux Rolls-Royce Spey Mk 512-14DW şi poate lua la bord 119 pasageri. Este operat de un echipaj de doi piloţi şi “se află în stare foarte bună de conservare”. În anunţ se apune că are aproximativ 6.000 de ore de zbor, dar unele date, de pe site-urile specializate de aviaţie, arată că ar fi zburat 8.188 de ore şi că ar avea la activ 7.210 de aterizări.
