Uniunea Europeană ia în calcul detașarea unor instructori în Ucraina, iar următorul pas ar putea fi, cel puțin teoretic, trimiterea de trupe combatante. Expert în securitate europeană la Washington, Iulia Joja explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, care ar fi în realitate cea mai bună soluție.

Uniunea Europeană ia în calcule detașarea unor instructori în Ucraina, iar următorul pas ar putea fi, teoretic, trimiterea de trupe combatante. Expert în securitate europeană la Washington, Iulia Joja a explicat, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce soluție ar trebui aleasă.

Uniunea Europeană ar putea decide să trimită mai multe echipe de experți în Ucraina, pentru a pregăti mai eficient trupele Kievului. Potrivit Politico, există un document al Serviciului de acțiune externă al UE, ceea ce arată că există o dezbatere intensă. Deocamdată, mai menționează sursa citată, nu s-a luat o decizie finală, iar experții au solicitat o „analiză suplimentară și mai cuprinzătoare, pentru a evalua pe deplin riscurile și eventualele măsuri de atenuare”, conform raportului.

Nu în ultimul rând, dacă țari ca Franța și statele baltice susțin trimiterea unor experți în Ucraina, Germania se opune, alături de state ca Austria, Slovacia și Ungaria. „Este foarte probabil ca o prezență militară a UE pe pământul ucrainean să fie percepută de Rusia ca o provocare”, se mai scrie în raport.

Există însă și alte scenarii. Recent, Emmanuel Macron, președintele Franței, a vorbit chiar despre o eventuală trimitere de trupe combatante în Ucraina, dar țări ca SUA și Germania s-au exprimat împotriva unei decizii de acest gen. Ar fi, în viziunea adminsitrației Biden, o nouă „linie roșie”, iar riscul izbucnirii unui război mondial ar fi enormă, apreciază unii experți.

„Adevărul” a discutat despre aceste scenarii cu Iulia Joja, expert în Securitate europeană și Studii Europene la Universitatea George Washington şi Universitatea Georgetown, ambele în SUA.

„Este dreptul nostru”

În opinia sa, nu este nevoie, cel puțin în acest moment, ca UE sau alte state să trimită trupe sau instructori în Ucraina. Mult mai eficient ar fi, spune ea, ca SUA, Germania, Franța și alte țări să trimită Ucrainei tehnică militară modernă și să impună noi sancțiuni economice Rusiei.

„În înțelegerea mea, ceea ce a făcut Macron nu sugerează neapărat necesitatea noastră de a trimite trupe, ci sugerează, este o încercare, așa am citit-o eu și nu sunt singura, de a modifica dinamica războiului în ceea ce privește exact descurajarea și amenințările Rusiei. Această încercare a lui Macron este de a se poziționa spunând că noi decidem ritmul, noi decidem unde punem trupe, este dreptul nostru”, spune experta.

Ca un prim aspect pozitiv, avantajul ar fi că nu ar fi nevoie de aprobarea tuturor statelor membre NATO și UE pentru a face acest lucru. Ar există și un revers, însă.

„Nu avem nevoie de aprobare a tuturor statelor pentru a face acest lucru. Că după aia nu se aplică articolul 5 dacă instructorii francezi se duc aproape de linia frontului, este evident. Așadar, țări ca Germania nu au de ce să-și facă griji”, mai spune ea.

Totuși, în acest moment nu s-ar impune trimiterea de trupe în Rusia, consideră Iulia Joja.

„Din punct de vedere militar, acum eu nu sunt militar, pot doar să mă dau părerea ca civil uitându-mă la aspectul militar, nu este neapărat necesar să trimitem. Noi știm că avem resursele necesare pentru a învinge Rusia din punct de vedere convențional. Și că problema este nu că nu avem suficiente instrumente, că ne-am testat toate instrumentele și am văzut că de bine funcționează și HIMARS-urile și PATRIOT-urile și Leopard-urile și așa mai departe”, adaugă Joja.

„Avem luxul să câștigăm și altfel”

În schimb, există o mare problemă: statele NATO nu produc suficientă tehnologie militară și nu ajută suficient Ucraina.

„Este o problemă de resurse pe care noi în continuare le limităm, atât din punct de vedere cantitativ cât și din punct de vedere calitativ. Germania este unul din exemple, dar Statele Unite este poate unul și mai evident. Ne amintim că americanii au promis, conform înțelegerii Congresului de la începutul anului, că trimit un ajutor limitat, dar nu au trimis ce a zis. Și nici Germania nu a făcut acest lucru. Problema mare e că noi nu producem încă suficient pentru a face față ajutându-i pe ucraineni. Cu alte cuvinte, nu avem nevoie să ne trimitem neapărat trupele, instructorii și așa mai departe, ci putem să câștigăm în fața Rusiei, avem luxul, incredibil, de a câștiga acest război fără să punem piciorul acolo”, completează Iulia Joja.

Experta precizează că analiza ei nu pornește de la ideea că ar exista riscul unui război de amploare cu Rusia și nu crede că depășirea unor așa-numite „linii roșii” ar duce la un dezastru.

„E adevărat că ucrainenii au probleme în a găsi resurse umane, dar războiul este la ei și noi, dacă le-am dat suficiente instrumente, cred că ne-am descurca suficient de bine. Asta nu înseamnă că sunt din principiu împotrivă pentru că m-aș teme că ar începe al Treilea Război Mondial. Ci că din punct de vedere al resurselor, nu văd necesitatea în acest moment, ci înțeleg poziționarea strategică și nevoia de a modifica dinamica acestui război, astfel încât noi să fim cei care impunem o strategie, niște țeluri, pe le urmărim prin ucraineni și îi ajutăm să obțină victoria. Deci nu este vorba de în principiu nu, ci este vorba de necesitatea din punct de vedere militar și a resurselor, pe care eu în acest moment nu o găsesc”, precizează Iulia Joja.

Mai departe, Iulia Joja consideră că este o greșeală faptul că mulți alți experți și analiști militari se tem ca NATO, SUA sau alte state membre ale Alianței să depășească anumite „linii roșii”, fapt ce ar provoca o conflagrație.

Șantajul și liniile roșii ale Kremlinului

„Termenul de linie roșie sugerează că este un calcul clar și fix, când este o parte beligerantă, când suntem în stare de război și când nu suntem. Când, de fapt, războiul din Ucraina, ca multe altele, ne arată faptul că noi decidem dacă suntem în război care sunt liniile roșii. Și noi decidem dacă liniile roșii sunt doar o minciună sau o chestie retorică sau sunt reale în funcție de reacțiile pe care le avem. Atât Statele Unite cât și Rusia au o istorie a liniilor roșii pe care și le-au încălcat singure, atât în acest război cât și în războaie precedente”, explică Joja.

De altfel, Rusia a demonstrat că nu respectă angajamentele și încalcă foarte ușor tratate și memorandumuri pe care anterior s-a obligat să le respecte. În plus, ea nu crede că Rusia ar fi dispusă, așa cum amenință aproape în fiecare săptămână, să fază uz de armele nucleare.

„Deci liniile roșii, fie că ele sunt în Siria, fie că sunt în acest război din Ucraina sunt o parte a calculelor și retoricii de ambele părți. La asta se mai adaugă faptul că Rusia are o istorie în raport cu acest conflict de a utiliza amenințarea și șantajul ca metode de război. Prima dată când Putin ne-a amenințat cu arma nucleară amenințându-ne să nu ne implicăm în război nici în modul cel mai indirect a fost în anul 2014 când a invadat Crimeea Și când prima dată a dat o declarație către Occident, către Statele Unite în principal, spunându-ne «nici să nu vă gândiți să ajutați Ucraina pentru că noi avem arme nucleare.» După 2022, după începerea războiului pe scara largă, Putin însuși, cât și adjuncții săi au tot folosit această retorică, din nou, pentru a ne descuraja în a ajuta Ucraina, tot creând linii roșii”, completează ea.

Rând pe rând au fost trecute tot mai multe „linii roșii”, de ambele părți, dar Putin nu și-a pus în aplicarea amenințările.

„Ne-a spus că dacă trimitem ajutor militar, dacă trimitem vestă anti-glonț, dacă trimitem cutare se începe al Treilea Război Mondial. Dacă trimitem Javelin-uri, la fel. Dacă se crește raza de la 10 km la 30 km, din nou Toate aceste linii roșii au fost încălcate și nu s-a întâmplat nimic. Dar Putin a văzut că deși Rusia nu are instrumentele și resursele necesare pentru a duce o confruntare directă și proporțională cu Occidentul, administrație Biden poate fi intimidată. Și într-adevăr, administrația Biden a dovedit că nu are, nici până la acest moment, o strategie clară pentru câștigarea acestui război. Și nu a definit clar ce înseamnă succesul, nu are o teorie clară a victoriei. Și a calculat această lipsă de strategie în baza calculului fricii de escaladare reacționând, așa cum își dorește Putin”, mai arată experta.

Cu toate acestea, realitatea a demonstrat că liniile roșii trasate de Moscova rămân pe hârtie, iar amenințările care îi sperie pe mulți fac parte doar dintr-o retorică agresivă, fără a avea acoperire în realitate.

„Amenințările lui Putin nu au funcționat în totalitate. Dacă ar fi fost doar după administrația lui Joe Biden, funcționa, pentru că să nu uităm că inițial a vrut să-i ofere lui Zelenski un taxi să iasă din țară, nu arme să se apere. În ciuda acestui lucru, atât strategia de apărare a Ucrainei cât și susținerea unor aliați mai deciși, mai hptărâți, a arătat pas cu pas și va arăta în continuare că amenințările lui Putin sunt doar niște simple amenințări”, încheie Iulia Joja.

Cine e Iula Joja

Iulia Joja predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown - ambele din Washington. De asemenea, Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute), care pregăteşte diplomaţii americani care urmează să activeze în Europa. În plus, experta lucrează şi coordonează Frontier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre.