Designul sistemelor de taxe și reformele fiscale ar trebui să reflecte aspectele care țin de eficiență și corectitudine, inclusiv efectele sale asupra diferitelor categorii de populație, afirmă reprezentanții Comisiei Europene contactați de AGERPRES pentru a comenta cu privire la recentele propuneri de modificare a Codului Fiscal.

Experții de la Bruxelles reamintesc, totodată, faptul că, începând din luna iunie 2017, România a fost inclusă într-o procedură de abatere semnificativă iar Consiliul a recomandat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor guvernamentale primare să nu depășească 3,3% în 2017. Aceasta corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB.

"Această ajustare ar pune țara pe o traiectorie adecvată de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu. Mai mult, Consiliul a recomandat adoptarea de măsuri de consolidare bugetară care să asigure o îmbunătățire durabilă a balanței guvernamentale generale într-o manieră care să susțină creșterea economică. România a raportat că a luat măsuri, ca răspuns la recomandarea formulată de Consiliu la data de 13 octombrie. Comisia va evalua acum raportul și ulterior va face o recomandare către Consiliul dacă au fost luate, la timp, măsuri efective", subliniază reprezentanții CE.

În vara acestui an, Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și a recomandat Consiliului să adopte un document prin care să i se impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative.

Potrivit documentului transmis de CE, în 2018, ținând cont de situația sa fiscală, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit structural de 1% din PIB. Conform Pactului de Creștere și Stabilitate, ajustarea se va translata în cerința unei rate nominale de creștere a cheltuielilor guvernamentale primare care să nu depășească 4,3%, care ar corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate la sfârșitul săptămânii trecute de Executivul comunitar, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,9% din PIB și să ajungă la 4,1% în 2019.

CE estimează, pe de altă parte, că economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creștere semnificativă față de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.

Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, modificarea Codului fiscal, cele mai importante măsuri vizând impozitul pentru IMM-uri, impozitul pe venit și contribuțiile sociale.

Actul normativ a majorat de la 500.000 de euro la un milion de euro pragul veniturilor necesare pentru ca o companie să fie considerată microîntreprindere, astfel încât toate aceste firme vor plăti un impozit de 1% pe venituri, în loc de 16% pe profit.

Totodată, autoritățile au decis trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat și diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

De la 1 ianuarie 2018, nivelul contribuțiilor plătite pentru salariul brut urmează să scadă cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, însă din totalul de 22,75% contribuții datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuții reținute de angajator în numele salariatului, iar contribuțiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale.

Totodată, Executivul a aprobat și actul normativ care prevede diminuarea contribuțiilor la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75%.

AGERPRES