Ce răspuns a primit Stalin la întrebarea dacă Armata Roşie a provocat dezordine în România
Reprezentanții Asociației Române pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică, care au fost în vizită la Stalin, nu au avut curajul să răspundă la întrebarea cum se comportă sovieticii în România.
Armata sovietică a fost primită în România cu urale Arhivă Adevărul
În perioada 25 ianuarie – 24 februarie 1946, o delegaţie a Asociației Române pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică,, condusă de Constantin Ion Parhon, a vizitat Uniunea Sovietică fiind primită, la 22 februarie, de I.V.Stalin, scrie istoricul militar Alesandru Duțu.
Printre întrebările puse de liderul sovietic, una s-a referit la comportarea trupelor sovietice: „Armata Roşie a provocat dezordine în România?“. Iată ce a răspuns un reprezentant al delegației române: „Sunt cazuri, dar multe provocate de ai noştri, care s-au îmbrăcat, în uniforme ruseşti. Prezenţa armatei e necesară“.
Stalin nu s-a lăsat convins și a continuat: „Noi am fost informaţi că în Polonia şi Iugoslavia s-au petrecut lucruri care nu sunt spre onoarea Armatei Roşii. Ar fi de mirare ca la dumneavoastră să fi fost altfel. Ce gândesc ceilalţi membri ai delegaţiei?“. Egizio Massini i-a răspuns: „Eu sunt colonel în armata română şi ca militar pot să afirm că comandanţii sovietici ţin o disciplină magnifică“.
Stalin a mărtusit cu acea ocazie că „în Polonia mi s-au plâns, în Iugoslavia la fel. Nu se poate ca în România lucrurile să fie clare. Cu cât veţi spune mai franc adevărul, cu atât va fi mai bine“. Nici de această dată, românii nu au fost suficient de curajoși să spună adevărul. „Reacţionarii pretind că elemente ale Armatei Roşii produc tulburări. Aceste cazuri se reduc în realitate la faptul că românii, elemente din armata română, se îmbracă în uniforme ruseşti şi se dedau la jafuri. Lucrul acesta este exploatat de reacţionari ca să compromită Armata Roşie. Dar nu numai atât, chiar reacţionarii înscenează asemenea incidente, îmbrăcând jefuitori în uniforme ale Armatei Roşii“, a răspuns T. Rudenco, conform unui material publicat într-un număr din anul 1944 al revistei „Magazin istoric“.
După ocuparea teritoriilor româneşti de către Armata Roşie eliberatoare în urma actului de la 23 August 1944, soldaţii ruşi s-au dedat unui lung şir de jafuri şi crime.
Inițiativa de înființare a asociației a aparținut unui grup de intelectuali de stânga, care se aflau în vizită în casa profesorului Constantin Ion Parhon în seara zilei de 20 octombrie 1944, devenită apoi „Ziua Prieteniei româno-sovietice“.
Sursa: adevarul.ro