Iată care va fi reacția NATO în cazul în care Rusia va folosi arma nucleară, dar și care este riscul implicării armelor nucleare în războaie.

NATO, despre reacția în cazul în care Rusia folosește arma nucleară

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit despre utilizarea armelor nucleare de către ruși. El a subliniat că această măsură va avea consecințe extrem de grave pentru Rusia și că acest lucru va schimba total natura unui conflict. Declarațiile oficialului NATO au venit după ce fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, a amenințat Occidentul cu posibilitatea apocalipsei nucleare.

Este absolut inacceptabil să se apeleze la arme nucleare în orice situație. Utilizarea acestor arme incredibil de distructive va schimba complet modul în care un conflict poate decurge și va avea consecințe foarte serioase pentru Rusia. Este important ca Rusia să înțeleagă că un război nuclear nu poate fi câștigat și, mai mult decât atât, nu trebuie să fie niciodată purtat.

Reacția NATO în cazul în care Rusia folosește arma nucleară

Armele nucleare sunt o parte importantă a modului în care NATO se protejează și descurajează eventualele amenințări. Ele sunt folosite împreună cu forțele obișnuite și cu sistemele de apărare împotriva rachetelor pentru a ne asigura că suntem în siguranță. NATO se implică și în chestiuni legate de controlul armelor, reducerea arsenalului militar și împiedicarea răspândirii armelor nucleare. Totuși, cât timp există astfel de arme, NATO va rămâne o alianță care le include în strategia sa de apărare.

Scopul principal al capacității nucleare a NATO este să păstreze pacea, să prevină constrângerile și să descurajeze agresiunea. Obiectivul lor este să facă lumea mai sigură, încercând să creeze un mediu sigur chiar și fără arme nucleare.

Politica actuală a NATO în domeniul nuclear se bazează pe două documente publice aprobate de toți aliații: Conceptul strategic din 2022 și Revizuirea posturii de descurajare și apărare din 2012. NATO continuă să sublinieze importanța descurajării nucleare, având în vedere provocările în schimbare, conform NATO.int.

Aliații au reiterat acest principiu în întâlnirile de înalt nivel începând din 2014, iar la Summitul NATO de la Madrid din 2022, liderii au convenit asupra Conceptului strategic 2022 - un ghid și un plan de adaptare al Alianței. Acest document stabilește descurajarea și apărarea drept priorități ale NATO și afirmă că acestea se bazează pe o combinație adecvată de capacități nucleare, convenționale, de apărare antirachetă, spațiale și cibernetice.

La Summitul de la Vilnius din 2023, aliații au reiterat faptul că NATO va lua toate măsurile necesare pentru a asigura credibilitatea, eficacitatea, siguranța și securitatea misiunii de descurajare nucleară. Aceasta include continuarea modernizării capacității nucleare a NATO și actualizarea planificării pentru a crește flexibilitatea și adaptabilitatea forțelor nucleare ale Alianței, menținând în același timp un control politic puternic în orice moment.

NATO subliniază necesitatea unei participări extinse a aliaților la acordurile privind partajarea sarcinilor nucleare pentru a demonstra unitatea și hotărârea Alianței. Revizuirea posturii de descurajare și apărare (DDPR) a fost aprobată în 2012, subliniind că scopul forțelor nucleare ale Alianței este descurajarea, o funcție esențial politică. Controlul politic asupra armelor nucleare va fi menținut în orice circumstanțe, iar planificarea și consultarea în domeniul nuclear vor fi conforme cu orientările politice ale Alianței.

Așadar, chiar dacă liderii NATO nu au explicat exact cum vor acționa în cazul în care Vladimir Putin va folosi armele nucleare, ei au ținut să precizeze că NATO este o alianță nucleară, iar răspunsul va fi unul extrem de dur.

În ianuarie 2024, amiralul Rob Bauer, președintele comitetului militar al NATO, a îndemnat populația civilă și guvernele țărilor din cadrul Alianței să se pregătească pentru un război total cu Rusia în următorii 20 de ani.

Declarațiile au venit cu puțin înainte de începerea Operațiunii Steadfast Defender 2024, în care 90.000 de soldați NATO vor începe cel mai mare exercițiu militar al blocului de la Războiul Rece încoace. Exercițiile care se desfășoară în toată Europa până în luna mai.

Războiul din Ucraina - situații în care NATO poate interveni

Războiul început între Rusia și Ucraina nu a decurs așa cum se aștepta Vladimir Putin. Chiar dacă NATO nu a putut interveni fizic în război, acesta a oferit un ajutor considerabil Ucrainei, lucru care a ajutat țara condusă de Volodomir Zelenski să reziste atacurilor infernale ale rușilor. Ucraina fost ajutată de către țările NATO cu arme, alimente, și toate lucrurile de care a fost nevoie pentru a ajuta această țară.

Cu toate acestea, disperarea Rusiei de a ieși din impasul militar poate duce la asumarea unor riscuri care vor forța o reacție militară a NATO. Iată care sunt cele 5 căi prin care conflictul ar putea izbucni, conform Forbes:

Primul scenariu în care poate începe un război între NATO și Rusia este implementarea unei zone de excludere aeriană, care ar implica patrule aeriene deasupra Ucrainei și doborârea aeronavelor rusești care încalcă această zonă. Însă aceasta nu ar reduce suferința poporului ucrainean, deoarece majoritatea exploziilor provin de la artilerie și rachete.

A doua modalitate este atacul Rusiei asupra bazelor SUA/NATO care furnizează arme Ucrainei. Acest atac ar fi considerat un act de război și ar declanșa articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.

A treia modalitate este o ripostă a SUA/NATO la atacurile chimice, biologice sau nucleare ale Rusiei asupra Ucrainei. Deși acest scenariu este mai puțin probabil, Statele Unite monitorizează îndeaproape informațiile în această direcție.

Un alt scenariu este sprijinul SUA/NATO pentru o insurgență în Ucraina, în cazul în care situația degenerează și lupta continuă. Cu toate acestea, acest sprijin ar expune țările NATO la lovituri rusești și ar putea declanșa un conflict general.

Ultima modalitate este intrarea Rusiei în spațiul NATO, ceea ce este cel mai puțin probabil. Rusia ar putea avansa spre Polonia, România sau statele baltice, declanșând articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.

Pentru a evita o catastrofă, este important să păstrăm liniile de comunicare deschise pentru a evita neînțelegerile și riscul de incidente între forțele NATO și Rusia.

Riscul implicării armelor nucleare în război

Armele nucleare sunt cele mai periculoase și rele instrumente create vreodată. Ele pot face mult rău, atât prin distrugerea imediată pe care o provoacă, cât și prin efectele pe termen lung care afectează oamenii și mediul înconjurător. Iată ce se întâmplă atunci când o bombă nucleară explodează și cum acestea ne afectează pe termen scurt și lung, potrivit icanw.org.

Efecte pe termen scurt

O bombă nucleară poate să distrugă complet un oraș și să omoare majoritatea oamenilor de acolo. Imaginați-vă că o astfel de bombă care este detonată deasupra unui oraș mare poate ucide milioane de oameni într-o clipă. Dacă mai multe bombe sunt folosite într-un război, numărul victimelor poate ajunge la zeci de milioane sau chiar sute de milioane.

În primele 10 secunde după detonare, se formează o explozie uriașă care eliberează o cantitate imensă de energie sub formă de suflu, căldură și radiații. O undă de șoc puternică se răspândește cu viteză în jur, ucigând oamenii și provocând leziuni serioase. Căldura este atât de intensă încât vaporizează aproape totul în apropierea zonei zero, declanșând incendii masive care se transformă în furtuni de foc. Chiar și cei care se adăpostesc sub pământ au puține șanse de supraviețuire din cauza lipsei de oxigen și intoxicației cu monoxid de carbon.

Efecte pe termen lung

Armele nucleare generează radiații ionizante care pot ucide sau îmbolnăvi oamenii expuși, afectează mediul și au consecințe pe termen lung asupra sănătății, cum ar fi cancerul și daunele genetice. Testele nucleare atmosferice din trecut au dus la moartea a aproximativ 2,4 milioane de oameni din cauza cancerelor. Utilizarea a doar o mică parte din arsenalul nuclear mondial ar putea perturba clima globală și ar amenința cu foametea până la două miliarde de oameni.

Dacă ar fi detonate mii de arme nucleare, am putea avea de-a face cu o iarnă nucleară, care ar distruge ecosistemul nostru fragil. Medicii și echipele de prim ajutor nu ar putea acționa în zonele afectate și contaminate radioactiv. O detonare nucleară într-un oraș modern ar depăși capacitățile sistemelor de ajutor existente, iar un război nuclear ar copleși orice efort premergător de pregătire pentru dezastru. Populațiile strămutate în urma unui război nuclear ar crea o criză a refugiaților de proporții gigantice.

Impactul de mediu și socio-economic

Armele nucleare au un impact masiv asupra mediului. Un război nuclear ar distruge clima, aducând o iarnă nucleară, foamete globală și consecințe grave ale încălzirii globale.

Impactul asupra societății și economiei ar fi și el devastator. Țările sărace și grupurile marginalizate ar suferi cel mai mult. Cheltuielile pentru dezvoltarea, întreținerea și dezmembrarea armelor nucleare reprezintă bani care ar putea fi folosiți mai bine pentru tehnologii ecologice și servicii de sănătate. În loc să risipim resursele în mod distructiv, putem să le investim în soluții care să îmbunătățească viața și să protejeze planeta.