Legea promulgată miercuri de Donald Trump, în pofida reticențelor sale, impune noi sancțiuni economice împotriva Rusiei și îl împiedică pe președintele american să revină asupra măsurilor mai vechi fără a consulta Congresul, se arată într-o sinteză a agenției France Presse.

Este măsura cea mai contestată de Casă Albă, care își vede astfel marja de manevră limitată și care susține că este vorba de o imixtiune a Congresului în atribuțiile executivului.

Decretele fostului președinte Barack Obama, care sancționau persoane și companii legate de spionajul cibernetic rusesc și ingerințele Moscovei în Ucraina, sunt de acum consolidate prin textul noii legi: dacă Donald Trump are intenția de a le abroga, de exemplu pentru a încerca să-și amelioreze relațiile cu Kremlinul, el va trebuie să consulte Congresul american.

Printre aceste măsuri figurează un decret prezidențial din decembrie, care vizează agențiile de informații rusești — Serviciul de informații al armatei (GRU) și Serviciul de Informații Externe (SVR) — acuzate de ingerință în alegerile prezidențiale câștigate de Donald Trump.

Legea cere executivului să adopte noi sancțiuni împotriva cetățenilor ruși identificați de administrația americană ca fiind implicați în atacuri informatice, activități subversive în Europa, acte de corupție, încălcări ale dreptului omului sau livrări de arme Siriei. Investițiile în domeniul petrolier sunt de asemenea vizate.

Departamentul de Stat american urmează să studieze măsuri pentru a ajuta Ucraina să găsească noi surse de energie cu scopul de a reduce dependența acesteia de gazul rusesc.

În cea mai mare parte din cazuri, executivul american rămâne stăpân pe alegerea țintelor rusești vizate de aceste sancțiuni și nimic nu permite să se anticipeze felul în care o va face Donald Trump.

Dar textul cere administrației un raport în 180 de zile, care să identifice "personalitățile politice și oligarhii" ruși apropiați regimului de la Moscova. Această listă ar putea servi drept bază pentru viitoarele sancțiuni.

Un alt raport cerut de Congres urmează să permită "identificarea" și "dezmembrarea fluxurilor financiare ilicite legate de Federația Rusă", dacă "acestea au repercusiuni asupra sistemului financiar al SUA" sau al "principalilor lor aliați".

Acest text a alarmat Uniunea Europeană, pentru că este susceptibil de a deschide calea unor sancțiuni împotriva grupurilor europene partenere ale proiectului de gazoduct Nord Stream 2, care urmează să accelereze transportul de gaze rusești spre Germania, începând din 2019. Casa Albă a încercat să liniștească UE, avansând o "nouă formulare" menită să țină seama de temerile blocului comunitar.

Legea acuză de asemenea Moscova că se amestecă în viața politică europeană și în fostele republici sovietice. Aceste ingerințe rusești — susțin congresmenii americani — "induc neîncredere în instituțiile și în actorii democratici, promovează xenofobia și pozițiile autoritare" și "subminează unitatea europeană".

Guvernului american i se cere să cheltuiască 250 de milioane de dolari în cursul exercițiului bugetar 2018-2019 pentru a contracara propaganda rusească în regiune.

În fine, legea îi cere lui Donald Trump să întărească sancțiunile împotriva programului balistic al Teheranului și să le extindă pe cele care îi vizează pe Gardienii Revoluției iranieni.

Legea vizează și înăsprirea măsurilor împotriva Coreii de Nord, în special prin noi reglementări pentru a împiedica băncile străine să deschidă conturi americane pentru a ajuta entități nord-coreene.

AGERPRES