Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea susține că, pentru ca bombardamente precum cele care au avut loc, zilele trecute, la câteva sute de metri de România să nu se mai repete, autoritățile de la București trebuie să reacționeze urgent.

Atacul din portul Reni a fost doi pași de România FOTO Captură video

După atacul cu drone îndreptat asupra instalațiilor portuare din orașul Reni din Ucraina, aflat la 400 de metri de granița cu România, autoritățile de la București nu trebuie să stea cu mâinile în sân, ci să întreprindă o serie de demersuri pentru ca această situație extrem de periculoasă să nu se mai repete, a declarat, pentru „Adevărul“, contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia.

„În principiu, atacul din noaptea de duminică spre luni nu a venit cu un pericol militar direct asupra României, dar este obligatoriu să facem o serie de demersuri pentru că o astfel de acțiune se poate denatura rapid. Și nu trebuie pierdut timpul, fiindcă rușii pot realiza atacuri asemănătoare și în perioada următoare, mai ales că se poate observa că lovirea portului Reni a avut efectul dorit de Moscova, iar traficul naval s-a blocat, practic. Niciun armator nu își riscă pierderea echipajelor, în primul rând, și scufundarea navelor, în plan secund. Deci, trebuie acționat preventiv pentru că portul Reni este la numai 400 de metri de România, iar o astfel de dronă, dacă este prost manevrată, poate lovi la noi sau poate scufunda o navă de pe șenalul navigabil“, a declarat contraamiralul.

Ce trebuie făcut

Constantin Ciorobea a explicat și ce demersuri trebuie să facă România în perioada imediat următoare. „În primul rând, trebuie să sesizăm Comisia Dunării. Aceasta ar putea avertiza Rusia că astfel de atacuri și, implicit, blocarea traficului pe Dunărea Maritimă încalcă foarte clar reglementările în vigoare. Apoi, poate mai important, Consiliul NATO-Ucraina se va reuni mâine (miercuri - n.red.) la cererea președintelui Volodimir Zelenski. Pe lângă discuțiile de fond ar trebui să punem pe agenda întâlnirii și acest atac. Poate că Alianța ar trebui să avertizeze Moscova în privința unor astfel de lovituri. Adică să se puncteze clar că se are în vedere chiar și instituirea unei zone de protecție, de zece kilometri, să spunem, dacă este necesar. Repet, trebuie rapid făcut ceva pentru că trebuie să prevenim repetarea unor astfel de acțiuni extrem de periculoase, mai ales că apreciez că acest atac este mult mai grav decât incidentul în care o rachetă rătăcită s-a prăbușit în Polonia. Acolo a fost un incident cu victime, este adevărat, dar este mult mai grav ce s-a întâmplat acum la Reni, imediat lângă România“, a precizat contraamiralul.

Constantin Ciorobea susține că prin atacul din noaptea de duminică spre luni, Moscova a urmărit două „ținte“. „În primul rând, a vrut să scoată Ucraina de pe piața cerealelor pentru a scăpa de concurență și pentru a lăsa Kievul fără niște surse valutare apreciabile. Apoi, deloc de neglijat, în această perioadă existând foarte multe cereale pe piață, prețul acestora scade serios pentru că nu există destule spații de depozitare. Prin eliminarea Ucrainei de pe piață, oferta de cereale a scăzut din punct de vedere al cantității disponibile. Implicit, prețul cerealelor nu mai scade deoarece cererea este imensă. Cu acele bombardamente, Moscova a reuși să bifeze două «ținte» dintr-o singură acțiune“, a precizat contraamiralul.

Traficul a „înghețat“

Conform site-ului marinetraffic.com care este specializat în monitorizarea traficului naval, după atacul cu drone îndreptat asupra instalațiilor portuare din orașul Reni din Ucraina, în timpul căruia o navă românească a fost ușor avariată, traficul pe canalul Bâstroe a „înghețat“.

Practic, peste 100 de nave erau, ieri, la ancoră în aval și amonte de portul luat la țintă de fosta Armată Roșie. Mai mult, alte zeci de nave „general cargo“, care urmau să încarce cereale din Ucraina, cel mai probabil, erau, în jurul prânzului, la ancoră în Marea Neagră, în zona Golfului Musura, evitând intrarea pe Dunăre din cauza pericolelor aduse de bombardamentele rușilor. În oglindă, sute de nave care au traversat strâmtoarea Kerci, dar și unele care au plecat din porturi rusești din Marea Neagră se îndreptau spre Bosfor pentru a ieși încărcate din Marea Neagră.