Ce poate face Bruxelles-ul pentru ca România să nu intre în pluton cu Polonia și Ungaria
Consiliul Superior al Magistraturii ar urma sa se pronunte joi asupra legilor justitiei asumate deja in Parlament de PSD. Magistratii cer din nou, in marea lor majoritate, ca proiectele de legi sa primeasca aviz negativ in CSM, chiar daca in aparenta unele lucruri s-au imbunatatit fata de varianta prezentata initial de ministrul justitiei, Tudorel Toader. Asociatiile de judecatori si procurori au desfiintat noile proiecte de legi, considerate in esenta un pericol pentru independenta justitiei. Din toate luarile de pozitie, se remarca insa apelul Forumului Judecatorilor adresat Comisiei Europene, scrie Dan Tăpălagă pe HotNews.ro .
“In fata unui asalt nemaiintalnit si continuu impotriva justitiei, in general, si a corpului magistratilor, in special, solicitam Comisiei Europene ca, in cadrul raportului de tara ce va fi facut public in luna noiembrie 2017, sa analizeze posibilitatea de a recomanda autoritatilor romane ca toate modificarile propuse in prezent si in viitorul apropiat sa nu afecteze independenta justitiei, prin sublinierea - inca o data - a unor limite clare, de netrecut, pentru respectarea MCV si a parcursului european al Romaniei”, se arata in ultima luare de pozitie a Forumului.
Acest asalt nemaintalnit al politicienilor impotriva justitiei a atins o noua culme cu amenintarile si presiunile exercitate de presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, impotriva magistratilor care critica legile justitiei. Tariceanu a anuntat, luni, ca sesizeaza Inspectia Judiciara, solicitand excluderea din magistratura a presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea, dupa ce site-ul lumea justitiei a publicat un comentariu postat de aceasta pe un forum specializat in care solicita sprijinul judecatorilor.
”Avem nevoie de voi toţi. Lumea trebuie să ştie că desistarea din partea Ministerului Justiţiei este o monstruozitate, dinainte plănuită. Nu trebuie să permitem intrarea în discuţii generale sau, şi mai rău, pe fond. Asta nu presupune ca ei să facă tot ce vor, iar noi să tăcem ... ÎCCJ a fost mereu alături de Voi !!! Important e să fim uniţi !!! Şi, credeţi-mă, am nevoie mai mult ca niciodată de dvs.”, scria pe data de 28 octombrie presedinta Inaltei Curti pe o platforma inchisa, dedicata magistratilor. Postarea, preluata de pe site-ul cu circuit inchis al magistratilor, a fost data publicitatii de site-ul luju, duminica, 5 noiembrie.
Tariceanu doreste ca prin sesizarea la inspectia judiciara in cazul Tarcea sa inhibe orice alta pozitie critica din partea magistratilor. Luarile lor de atitudine si protestele de strada s-au potentat reciproc, spre disperarea PSD si ALDE, care se lovesc de rezistenta tot mai puternica din partea societatii si a breslei in tentativele lor de a-si subordona justitia. Pericolul n-a disparut deloc, chiar daca presedintele ramane in procedura de numire a procurorilor sefi, iar PSD si ALDE promit o Inspectie Judiciara autonoma.
Vor sa creeze in schimb o directie specializata care sa-i ancheteze pe magistrati (conducerea si componenta urmand sa fie stabilite de actuala Putere) si o Inspectie Judiciara pusa sub controlul unui organism paraconstitutional (Consiliul de Integritate a Judecatorilor si Procurorilor din Romania). Forumul Judecatorilor a atras atentia ca institutia nu exista in prezent, dar care ar urma sa fie infiintata printr-o lege separata (fara o forma legislativa cunoscuta, desi este esential sa se cunoasca organizarea, finantarea, competenta, regulile procesului decizional, garantiile de independenta etc.)
Or, in fata acestor realitati romanesti, Bruxelles-ul tace deja de prea multa vreme. Ministrul justitiei, Tudorel Toader, avea programata marti o intalnire cu vicepresedintele Comisiei, Frans Timmermans, dupa cum arata agenda Comisiei Europene. Dar nu stie nimeni nici ce au discutat, nici care este pozitia Comisiei fata de ultimele evenimente din Romania.
Raportul anual al Comisiei Europene ar urma sa fie dat publicitatii peste o saptamana, undeva pe data de 14 noiembrie, iar magistratii romani se asteapta ca Bruxelles-ul sa stabileasca din nou fara echivoc liniile rosii peste care puterea de la Bucuresti nu poate trece in ce priveste modificarea legislatiei in domeniul justitiei, ceva in stilul “to do” list-ului inmanat in 2012 lui Ponta de Barroso, fostul presedinte al Comisiei. Daca atunci s-a putut si a tinut, de ce n-ar indrazni comisia Junker si acum?
Fara o linie rosie trasata ferm in raportul MCV de pe 14 noiembrie, asalturile politicienilor romani impotriva justitiei vor continua pe toate planurile in ciuda protestelor. E nevoie acum de mai mult, de implicarea UE cu toata forta, altfel ne paste soarta Poloniei si Ungariei. In cazul acestor tari, justitia a cazut in mainile politicienilor sub privirile neputincioase ale Bruxelles-ului. Nu cred ca e cazul ca statul de drept sa capituleze si in Romania, ar fi o catastrofa pentru imaginea UE de suprastructura incapabila sa tina in frau statele problema.
Pana cand se va hotari daca e bine sau nu sa conditioneze accesul tarilor la fondurile de coeziune de respectarea unor standarde minimale in ce priveste justitia si statul de drept, Comisia are la indemana parghia numita MCV, oricat de desueta si invechita le pare politicienilor, insa impactul public al pozitionarii oficiale a Bruxelles-ului asupra opiniei publice este inca semnificativ, mai ales in situatia Romaniei de astazi, cu oameni iesiti pe strazi pentru a apara, in definitiv, valorile UE.
