La doar câteva zile după ce președintele american Donald Trump s-a întors la Casa Albă, a pus în vedere Rusia va urma „pe calea cea grea” a sancțiunilor dacă președintele rus Vladimir Putin refuză să vină la masa negocierilor pentru un acord de pace cu Ucraina, relatează Kyiv Independent.

Trump a promis în mod repetat că va acționa pentru a încheia un acord de pace rapid odată ce va ajunge la putere, stârnind temeri din partea unora că ar putea face presiuni asupra Kievului să facă concesii dureroase sau care ar fi echivalentul unei capitulări..

„În negocieri, este vorba despre cine are cea mai mare nevoie de o înțelegere.Cred că pârghia este a lui Trump, nu a lui Putin”, apreciază Timothy Ash, analist în cadrul Programului Rusia și Eurasia de la Chatham House.

Trump are putere de influență la nivel economic, militar și diplomatic. Întrebarea câtă disponibilitate are să o folosească.

Economia Rusiei dă semne de slăbiciune, făcându-l pe Putin poate mai vulnerabil ca niciodată la presiuni economice suplimentare, precum sancțiunile. Totodată, un sprijin militar sporit pentru Ucraina ar însemna pierderi tot mai mari pentru Rusia pe câmpul de luptă.

„Un război lung nu îl afectează prea mult pe Trump. Nu există un cost uriaș pentru economia SUA. Nicio viață americană nu este în pericol”, observă Ash, adăugând că o mare parte din ajutorul militar american a fost reinvestit în industria de apărare americană. „Trump poate continua, în timp ce pentru Putin devine mai dificil cu cât se prelungește mai mult”.

Analist: „Economia Rusiei nu merge bine”

Administrația Trump semnalează că sancțiunile sunt în prim-planul planurilor SUA de negociere cu Rusia.

„Dacă nu se ajunge la un acord, nu voi avea de ales decât să impun niveluri ridicate de taxe, tarife și sancțiuni asupra a orice vinde Rusia în Statele Unite și alte țări participante”, a scris Trump pe platforma sa de socializare Truth Social pe 22 ianuarie.

La începutul lunii, Bloomberg a relatat că noua administrație a început să-și elaboreze strategia de sancțiuni și probabil că acesta va lua una din următoarele forme: să ofere ajutor țintit producătorilor de petrol ruși pentru a stimula negocierile sau să extindă considerabil plaja sancțiunilor pentru a mări presiunea.

Sancțiunile sunt „cea mai bună pârghie pe care o avem la dispoziție”, apreciază Edward Fishman, cercetător la Centrul pentru Politici Energetice Globale din cadrul Universității Columbia și autorul volumului „Chokepoints: American Power in the Age of Economic Warfare”.

În timp ce țările din Grupul celor Șapte și administrația Biden au impus sancțiuni economice dure Rusiei la scurt timp după invazia pe scară largă în Ucraina, acestea au inclus excepții semnificative, menite să nu perturbe piețele globale de energie.

După o contracție inițială în 2022, cheltuielile agresive pentru apărare au stimulat creșterea economică în ultimii doi ani, indicând că Rusia a reușit să găsească căi să se adapteze și să diminueze efectul sancțiunilor.

Acum însă economia Rusiei dă semne de încetinire, a spus Fishman; în plus, înainte de încheierea mandatului, Joe Biden a impus „sancțiuni semnificative asupra sectorului de petrol și gaze al Rusiei, care au sporit semnificativ presiunea asupra economiei Rusiei".

Acestea au fost probabil menite să-i ofere lui Trump o putere consistentă de negociere în viitoarele discuții. Noile sancțiuni închid multe dintre breșele anterioare și ar putea reduce exporturile de petrol rusesc cu între jumătate de milion și un milion de barili pe zi pe termen scurt.

„Economia Rusiei nu merge prea bine", a spus Fishman, indicând proiecțiile de stagnare în 2025, precum și inflația și ratele ridicate ale dobânzilor. „Să mărim și mai mult presiunea acum asupra Rusiei ar putea fi realmente ceea ce avem nevoie pentru a determina Rusia să negocieze”.

Există însă multe alte ținte pentru sancțiuni la dispoziția lui Trump dacă dorește să crească presiunea înainte de negocieri, a mai remarcat Fishman. De pildă, ar putea să-i sancționeze pe giganți energetici Rosneft, Lukoil și Gazprom, care până acum au fost ferite de sancțiuni directe.

Mai multe arme pentru Ucraina

Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, a declarat că scopul administrației este de a pune capăt războiului în termen de 100 de zile.

Impactul sancțiunilor „nu va fi realmente periculos pentru Putin decât peste câteva luni”, a declarat fostul ambasador american în Ucraina, John E. Herbst, pentru Kyiv Independent.

Între timp, Putin este motivat să cucerească și mai mult teritoriu de la Ucraina și să încerce să alunge forțele ucrainene din Kursk înainte de a negocia, a spus Herbst. „Este foarte stânjenitor pentru Putin că Ucraina ocupă Kursk de aproape șase luni”.

Cu toate că Rusia a câștigat teren în estul Ucrainei și în regiunea Kursk în ultimul an, l-a obținut cu prețul pierderilor record de trupe. În acest sens, șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a declarat la începutul acestei luni că pierderile militare ale Rusiei din acest an vor depăși pe cele din ultimii doi ani luate împreună; Marea Britanie a estimat acestea ar putea trece de un milion în următoarele șase luni.

„Cred că singura modalitate de a-l determina pe Putin să se miște mai repede pe termen scurt ar fi ca Trump să aprobe un nou pachet de ajutor pentru Ucraina”, a spus Herbst.

Pachetul constând în arme nu trebuie să fie un cadou, a remarcat Herbst, ci un împrumut sau să fie finanțat din active rusești înghețate sau de către partenerii europeni.

Alternativ, alte țări ar putea cumpăra arme pentru Ucraina sau administrația Trump să facă presiuni pentru transferul de aproximativ 300 de miliarde de dolari în active rusești înghețate, o opțiune care a fost discutată anterior.

„Asta ar putea forța mâna lui Putin în direcția corectă. Deși, chiar și așa, nu este clar dacă Putin ar fi dispus să facă compromisuri”, a punctat el.

Dincolo de arme, sprijinirea Ucrainei prin ajutor financiar și umanitar ar ajuta indirect Ucraina pe câmpul de luptă, oferind țării mai multă libertate de a continua să lupte.

Pârghii diplomatice

Indiferent de maniera în care Trump va alege să folosească pârghiile militare și economice pe care le are la dispoziție, noul președinte american va trebui să folosească și diplomația pentru a-l aduce pe Putin la masa negocierilor și a asigura un acord de pace.

„În primul rând, ar trebui să existe o demonstrație clară de unitate între Ucraina, Europa și Statele Unite cu privire la ceea ce încercăm să realizăm. Cu cât există mai puține diferențe de opinie între ucraineni, europeni și americani, cu atât președintele Trump va avea o pârghie mai mare în relațiile cu Putin”, subliniază Thomas Graham, analist la Consiliul pentru Relații Externe și autorul volumului „Getting Russia Right”.

O modalitate de a consolida poziția diplomatică a Ucrainei ar fi mai multă acțiune în negocierile de aderare la UE, a spus Graham. Ucraina va avea nevoie de reforme socioeconomice și politice, dar ar semnala angajamentul pe termen lung al Occidentului de a integra Ucraina într-un bloc economic paneuropean.

Demonstrarea faptului că Occidentul este pregătit să ofere garanții de securitate ar trimite de asemenea semnal, a spus Graham.

Ucraina este conștientă de limitele garanțiilor de securitate în afara aderării la NATO sau a angajamentului trupelor NATO, în urma eșecului repetat al Acordurilor de la Minsk de a înfrâna Rusia după invazia sa din 2014.

Trump a exclus deja ideea de a oferi Ucrainei aderarea la NATO, dar multe țări au semnat între timp acorduri bilaterale de securitate cu Ucraina. Consolidarea acestor acorduri și furnizarea de resurse pentru a le susține ar fi o modalitate de a le conferi mai multă forță, potrivit lui Graham.

În cele din urmă, a spus Graham, presiunea asupra Iranului și Chinei ar putea izola și mai mult Rusia și i-ar complica poziția internațională.

Situația de securitate a Iranului s-a deteriorat în urma prăbușirii regimului lui Assad în decembrie și a tensiunilor cu Israelul. Presiunea asupra Iranului, unul dintre cei mai importanți aliați ai Rusiei în războiul său din Ucraina, ar putea sili țara să realoce resursele pentru a-și rezolva propriile preocupări de securitate, mai degrabă decât pentru a aproviziona Rusia.

Apoi, „ există legături și conversații pe care le putem avea cu chinezii prin care probabil putem încuraja China să sprijine mai puțin Rusia decât au făcut-o până în acest moment”, a adăugat el.

O propunere de pace a echipei lui Trump înainte de învestire sa a exclus aderarea Ucrainei la NATO timp de cel puțin 20 de ani.

„Or asta nu i-a impresionat pe ruși. Ei tot au dat la o parte inițiativa de pace a lui Trump”, a subliniat fostul ambasador american Herbst.

În schimb, echipa lui Trump l-a văzut pe președintele Volodimir Zelenski semnalând dorința de a face compromisuri în ceea ce privește teritoriul, o înmuiere a poziției de lungă durată a Ucrainei potrivit căreia orice acord de pace ar trebui să permită ca Ucraina să recupereze toate teritoriile.

„În acest moment, doar ucrainenii arată o oarecare disponibilitate de a face compromisuri”, a spus el.

Pe de altă parte, în afară de amenințările cu presiunea economică, administrația lui Trump a dat puține indicii cu privire la strategia sa de negociere cu Rusia, au remarcat experții consultați de Kyiv Independent.

„Avem foarte puține informații cu privire la cum vede lucruile administrația în acest moment", a explicat Graham.