Printre cei mai faimoși voievozi din istoria românilor, nu aveau decât parțial, sau chiar deloc, origini românești. În schimb aveau sânge grecesc, armenesc sau chiar unguresc. Mihai Viteazul, de exemplu, se bănuiește că era grec la origine, fără urmă de sânge românesc.

Istoria românilor a fost scrisă și de voievozi cu sânge grecesc, armenesc sau unguresc. Cel puțin asta arată studiile și arborele genealogic al unor domnitori celebri. Istoriografia naționalistă din perioada comunistă a trecut sub tăcere, cel puțin la nivel școlar sau la nivel de popularizare originea bogată din punct de vedere etnic a unora dintre cei mai faimoși lideri medievali din istoria românilor. Printre aceștia se numără Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Ioan Vodă cel Viteaz sau chiar Constantin Brâncoveanu.

Mircea cel Bătrân avea origine ungurești, grecești și românești

Mircea cel Bătrân este unul dintre cei mai faimoși voievozi români. Este cel care a dus Valahia la apogeul său, la începutul secolului al XV-lea, stăpânind inclusiv Dobrogea dar și Timocul. În timpul său, Țara Românească a avut cea mai mare întindere din istoria sa. A emis monedă și totodată a stimulat comerțul.

A centralizat puterea statului în mâinile domniei și a făcut reforme administrative importante. Reorganizează și înzestrează armata dar întărește și principalele cetăți. Deși, prin prisma numelui dar și a istoriei învățată la școală, Mircea pare un valah get-beget.

În realitate, sunt specialiști care arată că de fapt Mircea era doar un sfert român. Tatăl său Radu I, de exemplu, era jumătate ungur, jumătate român. Bunica lui Mircea cel Bătrân era Clara Dobokai, fiica lui Ioan Dobokai, capul unei puternice familii maghiare din Transilvania. Alții cred că bunica lui Mircea ar fi fost Maria Lackfi, tot o unguroaică.

De cealaltă parte, mama lui Mircea era Kalinikia. Nicolae Iorga era de părere că această Kalinikia era o prințesă bizantină, de aici Mircea ajungând să moștenească titlul de despot. Sunt însă cronicari, precum Axinte Uricariul, care arată că mama lui Mircea cel Bătrân era de fapt sârboiaică, fiica despotului Lazăr al Serbiei.

Există și opinii că mama lui Mircea, Calinichia ar fi fost olteancă. Cei mulți tind însă către originea grecească sau sârbească. Cu alte cuvinte, Mircea cel Bătrân era jumătate grec sau sârb, un sfert ungur și un sfert român, din partea tatălui său Radu.

Mihai Viteazul, un grec din Epir

Un alt voievod emblematic al istoriei românilor a fost Mihai Viteazul, celebrul unificator al Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei, în anul 1601. Mihai Viteazul a devenit un adevărat erou al istoriei românești. Victoriile sale asupra otomanilor, transilvanănenilor și moldo-polonezilor au avut răsunet chiar și în epoca sa, mai ales celebra campanie la sud de Dunăre.

Deși, oficial, Mihai Viteazul era copilul din flori al voievodului valah Pătrașcu cel Bun, sunt cronicari, dar și specialiști, care arată că de fapt, voievodul muntean și-a fabricat singur originea pentru a avea drept la tron. În realitate, Mihai a fost copilul din flori al unei negustorese și hangițe din Epir.

Mama lui Mihai se numea Tudora și ținea un han dar și o afacere cu rachiu și vite în Târgul de Floci, o localitate importantă din punct de vedere comercial în Valahia sfârșitului de secol XVI. „Se pare că nu era o taină pentru nimeni că Mihai nu era în adevăr fiu de domn. Doar cronicile oficiale, scrise sub imediata supraveghere a lui sau a sfetnicilor săi, o afirma, păstrând însă o tăcere caracteristică asupra tinereţii şi începuturilor sale, ca de pildă cronica logofătului Teodosie”, precizează P.P. Panaitescu în lucrarea sa „Mihai Viteazul”.

Mama lui Mihai Viteazul, era sora lui Iane, un celebru negustor epirot cu relații la Înalta Poartă. Tatăl lui Mihai, spun cronicile vremii ar fi fost un grec din Constantinopol, venit cu afaceri în Țara Românească.

„Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătraşcu Vodă, iar cu adevărat nu se ştie, că nici un istoric de-ai noştri sau striin nu adeverează cine iaste şi cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul aşa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraş dela Floci, care fiind văduvă şi frumoasă şi nemerind un gelep (negustor), om mare şi bogat den Poarta împărătească şi în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme”, se arată în cronica lui Radu Popescu.

Ioan Vodă cel Viteaz sau Ion Armeanul și Constantin Brâncoveanu, din neamul bizantin al Cantacuzinilor

Ioan Vodă cel Viteaz este un alt voievod faimos al istoriei românilor. A impresionat mai ales prin curajul și forța sa, dar și prin îndârjirea cu care a luptat împotriva otomanilor. Deși a domnit puțin, în Moldova secolului al XVI-lea, Ioan Vodă a reușit să introducă reforme importante, inclusiv primele monede în limba română.

Reforma monetară a umplut visteria și a revitalizat comerțul. Totodată Ioan Vodă mută capitala de la Suceava la Iași. Deși numele său pare cât se poate de românesc, Ioan Vodă era de fapt armean. De altfel a și fost cunoscut în epocă ca Ioan Armeanul, mai ales în perioada tinereții când a rătăcit prin Orient și Europa ca negustor, aventurier și mercenar.

Ioan Vodă provenea din neamul Sarpega, o celebră familie de negustori armeni, stabilită în Moldova. Unii spun că ar fi fost copilul din flori al lui Ștefăniță, nepotul lui Ștefan cel Mare, alții că ar fi fost doar o invenție pentru a avea drept la tron.

Un alt voievod cunoscut, Constantin Brâncoveanu avea și origini grecești. Mai precis, prin intermediul mamei sale, Stanca Cantacuzino, avea origine bizantine. De cealaltă parte, Ștefan cel Mare avea ambii părinți cu origine românească. Tatăl său era Bogdan al II-lea, fiul sau fratele lui Alexandru cel Bun, iar mama sa, Maria Oltea era fiica unor boieri din zona Trotușului.