Săptămâna care urmează după Învierea Domnului este cunoscută sub numele de Săptămâna Luminată. În biserici, slujbele din Săptămâna Luminată se ţin cu Uşile Împărăteşti larg deschise, ca un simbol pentru uşa deschisă de la mormântul Mântuitorului.

În popor se spune că nu e bineca femeile să muncească în grădină, foto arhivă

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „harți”. Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. De la Învierea Domnului și până la Rusalii nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.

În miercurea din Săptămâna Luminată, bărbaţii pot începe muncile agricole, însă femeilor le este interzis să facă acest lucru. În popor se spune că femeile care muncesc de „nunta şoarecilor” atrag rozătoarele în casă şi nu vor mai avea ce bucate să pună pe masă în acest an.

O altă superstiţie legată de această zi spune că, dacă femeile aleg să desfăşoare activităţi în grădină, peste noapte le vor fi distruse toate plantele.

Nici să coasă nu este bine, potrivit credinţei populare, pentru că cine coase în miercurea din Săptămâna luminată riscă să fie lovit de fulger.

În schimb, în popor se spune că nu doar femeile, ci toţi oamenii este bine să poarte haine albe, ca simbol al Învierii, ca să fie protejați și binecuvântați întregul an.

Chiar şi slujba de înmormântare pentru cei morţi celor în timpul acestei săptămâni este înlocuită de slujba Învierii. Se spune că cei care mor în ziua de Paște sau în Săptămâna Luminată ajung direct în Rai, pentru că doar ușile Raiului sunt deschise în aceste zile, cele ale Iadului fiind închise.