Pe măsură ce trupele mercenare marșau spre Moscova pe 24 iunie, probabil că nu numai președintele rus Vladimir Putin și elita sa din Rusia priveau cu îngrijorare. Și în China s-ar putea să fi existat câteva fețe îngrijorate.

De-a lungul războiului din Ucraina, Beijingul a încercat să adopte în felul său o poziție de echilibru – fiind alături de Putin ca aliat și oferind Rusiei un colac de salvare economică, dar încercând în același timp să protejeze China împotriva perspectivei oricărei instabilități într-o țară vecină. O lovitură de stat în Rusia ar răsturna acest dans diplomatic atent și ar oferi Beijingului o nouă durere de cap.

Joseph Torigian, expert în China și Rusia la Universitatea Americană, a explicat cum a răspuns Beijingul la cele 24 de ore haotice în care șeful mercenarilor, Evgheni Prigojin, a provocat Kremlinul și de ce contează asta.

Indicii despre cum a fost perceput evenimentul de către Beijing

Va fi greu de ghicit ce crede Beijingul cu adevărat, mai ales că au existat puține comentarii oficiale. Rușii înțeleg că mass-media chineză – ca și a lor – este strict controlată . Din punct de vedere istoric, rușilor le-a păsat foarte mult de modul în care sunt reprezentați în presa chineză. Ca atare, China va fi atentă la ceea ce este tipărit, astfel încât oficialii de la Beijing să nu primească atenționări de la diplomații ruși.

Cu toate acestea, semnele reale de îngrijorare din Beijing pot apărea. Într-un mesaj pe Twitter care a fost șters ulterior , comentatorul politic Hu Xijin a scris: „Rebeliunea armată [a lui Progojin] a făcut ca situația politică din Rusia să treacă de punctul critic. Indiferent de rezultatul său, Rusia nu se mai poate întoarce la țara care era înainte de rebeliune”. În mod similar, China Daily – o publicație condusă de Departamentul Central de Propaganda al Partidului Comunist Chinez – a citat doi cercetători chinezi preocupați despre episodul Wagner.

Un astfel de comentariu poate fi o modalitate subtilă pentru Beijing de a sugera Moscovei că trebuie să-și pună casa în ordine. Aceste opinii ar putea servi, de asemenea, pentru a reaminti lumii exterioare că Rusia și China sunt sisteme politice diferite și că Beijingul nu va acționa întotdeauna în pas cu Moscova.

În același timp, guvernul chinez se va strădui să nu acorde niciun sprijin unei narațiuni conform căreia Beijingul este îngrijorat de parteneriatul strategic. Global Times, un ziar chinez administrat de stat, a respins deja informațiile transmise în presa occidentală că „pariul” Chinei pe Putin a fost o greșeală. Asemenea afirmații vor fi formulate în China ca un complot pentru a afecta relațiile chino-ruse.

Va afecta episodul Wagner sprijinul Chinei pentru Putin?

Guvernul chinez consideră probabil că Putin este încă cea mai bună șansă pentru stabilitate în Rusia și că sprijinirea acestuia este o bază a relației bilaterale. Unii comentatori chinezi au remarcat că Putin a ieșit învingător rapid și cu puțin sânge vărsat. S-ar putea să aibă dreptate – deși insurecția este văzută pe scară largă ca o lovitură dată imaginii lui Putin, mulți observatori din Occident cred, în același timp, că liderul de la Kremlin va supraviețui crizei.

Pe partea rusă, având în vedere importanța Chinei pentru Moscova în timpul războiului din Ucraina, oficialii se vor aștepta ca Republica Populară Chineză să-și exprime clar sprijinul pentru Putin. În momentele anterioare de intimitate din relație, un astfel de ajutor era așteptat și apreciat. În 1957, când liderul sovietic Nikita Hrușciov a învins un puc, a fost atât de recunoscător că chinezii i-au binecuvântat victoria, încât a promis că le va oferi o armă nucleară.

Există o întrebare despre cum ar fi reacționat Beijingul dacă revolta ar fi escaladat. Istoria sugerează că chinezii ar putea fi tentați să intervină, dar și că înțeleg provocările cu care s-ar confrunta orice astfel de acțiune.

De exemplu, în timpul tentatiivei de lovitură de stat din 1991 a militanților sovietici împotriva președintelui de atunci Mihail Gorbaciov, o parte din conducerea de la Beijing s-a gândit să ofere sprijin economic. Liderul chinez Deng Xiaoping, un sceptic sovietic, a pus capăt acestor planuri incipiente, iar lovitura de stat a eșuat.

Ce lecții ar fi putut trage chinezii pentru propriul lor sistem?

Este greu de supraestimat cum ceea ce s-a întâmplat în Rusia a modelat din punct de vedere istoric gândirea în China despre propria țară.

Nașterea Partidului Comuniste Chinez, Revoluția Culturală, reformele economice ale programului de reformă și deschidere de la sfârșitul anilor 1970, politica față de minoritățile etnice – toate acestea și multe altele au fost modelate de ceea ce unii din China credeau că rușii făceau bine sau rău.

Dar mulți din China s-ar putea întreba cât de multe au în comun cu Rusia de astăzi. Președinții Putin și Xi Jinping au cu siguranță un set de „afinități elective” conservatoare, occidental-sceptice și etatiste. Dar războiul lui Xi împotriva corupției și comanda asupra armei a Partidului Comunist Chinez, așa cum a spus Mao, înseamnă diferențe reale.

Chinezii vor fi probabil mândri de propriul lor sistem, în care o astfel de revoltă este greu de imaginat, dar totuși vor avea grijă să nu vorbească despre asta.