Federația Națională a Sindicatelor din Administrație a înaintat un document Guvernului cu principalele modificări pe care ar vrea ca Puterea să le facă la proiectul de lege privind reforma bugetară.

Sindicaliștii cer modificatea legii privind reforma bugetară FOTO Inquam Photos

Conform unui document transmis de Federația Națională a Sindicatelor din Administrație, care e afiliată CNS Cartel Alfa, sindicaliștii ar vrea mai multe amendamente aprobate la proiectul de lege privind reforma bugetară.

Una dintre primele cerințe este extinderea excepțiilor privind desființarea posturilor, adică să fie incluse și cele pentru care sunt decizii privind ocuparea lor prin acte administrative locale. De asemenea, adăugarea la excepții a posturilor unde sunt cei care lucrează cu bugete publice, se ocupă cu încasarea sau colectarea de bani sau sunt din zona bugetului asigurărilor sociale sau de șomaj.

De asemenea, FNSA susține că modul de gestionare a situației a angajaților ține exclusiv de autoritățile locale, dat fiind principiul autonomiei, iar intervenția Guvernului nu este oportună, pentru a spune ce ar trebui desființat.

FNSA cere renunțarea la acordarea în mod discriminatoriu a voucherelor de vacanță (doar la cei cu venituri sub 8.000 de lei net) și susține că prevederea are vicii de constituționalitate. Mai mult, cere ca voucherele să fie la nivelul unui salariu minim garantat în plată. Așadar, dacă are loc mărirea salariului minim la 3.300, voucherul să fie dublu.

Norma de hrană e cerută pentru toți angajații din sistemul bugetar și să fie la nivelul a două salarii minime în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2024, nu din 2025, iar raportarea să nu fie la 1 ianurie 2019.

„Menționăm că ȋn condițiile ȋn care se poate justifica reorganizarea unor instituții mici, de pildă sub aceiași structură pe domenii de activitate, solicităm expres eliminarea cerinței de reducere a numărului de personal cu 15%, respectiv cu 15% a cheltuielilor de funcționare”, mai arată sindicaliștii.

Cum a renunșat Coaliția la o parte din măsurile drastice

Coaliția a hotărât măsurile pentru reforma bugetară, într-o formă „îndulcită“ față de variantele inițiale, renunțând atât la eliminarea unor posturi și ridicând plafonul pentru aplicarea unor beneficii.

La vârful funcțiilor guvernamentale, Coaliția a hotărât ca numărul total al posturilor de demnitate publică aferente funcțiilor de secretari de stat, consilieri de stat, subsecretari de stat, vicepreședinților și al funcțiilor asimilate acestora va fi redus până la data de 1 ianuarie 2024 cu minimum 25%. În penultima variantă, procentul era de minimum 30%.

La nivelul cabinetelor demnitarilor sau ale aleșilor locali, Puterea a avut grijă să nu supere masa primarilor. Prin urmare, vor rămâne cu oameni mai puțini la cabinete doar primarul Bucureștiului (maximum 6, în timp ce acum are cel mult 13), iar șefii de CJ și primarii de municipii, precum și prefecții, rămân cu maximum 4 oameni (scădere de la 6). Prin urmare, primarii de orașe sau comune nu vor mai avea problema concedierii de oameni.

Desființare de posturi, dar cu multe excepții

Guvernul vrea să desființeze posturile vacante, din aproape tot sectorul public, însă sunt adăugate numeroase excepții. Rămân nedesființate cele pentru care au început procedurile de concurs, cele suspendate sau cele unice. De asemenea, sunt categorii socio-profesionale întregi care nu vor fi afectate. Posturile vacante din magistratură (judecători și procurori), magistrații-asistenți sau personalul auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor nu vor fi desființate, situații similare fiind și la cele din învățământ, cele din sănătate sau cele care presupun munca pe proiecte cu finanțare din fonduri externe. De asemenea, nu vor fi desființate nici posturile sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională şi nici din zona culturală. În variantele inițiale, în aceste domenii era păstrat 30% din totalul posturilor vacante la momentul intrării în vigoare a legii.