​Anchetele procurorilor ilustreaza problema numarul unu a demnitarilor, functionarilor si magistratilor acuzati de coruptie: ce fac cu banii pe urma? Din cele mai recente anchete ale procurorilor DNA, HotNews a extras patru metode prin care ar fi fost ascunsi banii care ar fi fost obtinuti din coruptie. Niciunul dintre protagonistii dosarelor nu a fost dovedit vinovat in justitie, anchetele fiind totusi la inceput, dar procedeele invocate de procurori merita mentionate:

Dosarul lui Darius Valcov

Procurorii DNA sustin ca fostul ministru al Finantelor ar fi gasit o noua modalitate de a ascunde banii pe care i-ar fi obtinut ilegal - intr-un seif  pastrat la un apropiat. Potrivit procurorilor, Valcov si-ar fi tinut banii in dolari (90.000  de dolari), valuta care a cunoscut o crestere puternica in raport cu euro in ultima  perioada. Fostul ministru ar mai fi avut si 3 kg de aur, sub forma de lingouri, o alta  deviza preferata pentru economisire in vremuri de criza economica si instabilitate  valutara. La fel si tablourile - in seiful despre care DNA spune ca ar fi al lui Valcov s-ar  fi aflat si tablouri semnate Renoir si Jean Cocteau. Dar procurorii DNA mai sustin ca  fostul ministru de Finante ar fi mizat, totusi, si pe leu - 1,3 milioane de lei ar mai fi fost  in seif. Conform procurorilor, din cand in cand Valcov ii anunta pe pastratorul seifului  cand voia sa treaca pe la el sa mai scoata niste bani. Fostul ministru a subliniat ca este  nevinovat: "Pot spune ca sunt nevinovat si ca voi incerca sa-mi dovedesc nevinovatia  pana la capat" (Reuters).

Cazul judecatoarei Carmen Marinescu

Tot la Slatina ramanem. Presedinta Tribunalului Olt, Carmen Marinescu, este acuzata ca ar fi luat mita 200.000 de euro de la Bercea Mondial, bani pe care judecatoarea - sustin procurorii DNA - i-ar fi disimulat in vile. Miscarea – daca se va dovedi reala – arata ca un evantai de paravane. Conform procurorilor, mecanismul ar fi functionat asa: banii ar fi fost primiti mai intai de un avocat (Dumitru Cismaru - care este si denuntatorul) - dupa vreo 3 luni, judecatoarea si sotul ei ar fi cumparat 3 terenuri si o casa la Baile Olanesti (nementionate in declaratia de avere)- mai departe o persoana apropiata avocatului Cismaru i-ar fi dat judecatoarei un teren si o casa in apropiere, prin act de donatie, dar in realitate la schimb s-ar fi platit suma de 55.000 de lei – ulterior sotul judecatoarei ar fi cumparat un teren in localiattea Corbu, judetul Constanta, de la o alta persoana- si in sfarsit, ultimul pas, judecatoarea si sotul ei ar mai fi luat un teren intravilan de la municipalitatea Slatina. Procurorii acuza insa ca, in realitate, toate aceste imobile ar fi fost platite de avocatul Cismaru, din presupusa spaga de 200.000 de euro pe care ar fi dat-o Bercea.

Dosarul lui Marian Vanghelie

Pe fostul primar al sectorului 5 procurorii DNA il acuza ca ar fi ascuns 650.000 de euro din mita de la un om de afaceri cumparand doua vile, insa pe numele unui interpus. Potrivit DNA, Vanghelie ar fi luat mita 2 miliarde de lei de la omul de afaceri Marin Dumitru, din 2007 pana in prezent, reprezentand 20% din niste contracte de lucrari cu primaria. Vanghelie si-a sustinut nevinovatia, acuzand masinatiuni din partea adversarilor politici.

Cazul lui Dorin Cocos si al Elenei Udrea

In acuzatiile formulate in dosarul Microsoft, procurorii DNA sustin ca, in 2010, omul de afaceri Dorin Cocos, fostul sot al deputatei Elena Udrea, ar fi luat 3 milioane de euro de la administratorul companiei Omnilogic, Marin Gabriel, pentru deblocarea unor plati de la stat catre aceasta firma - a relatat presa citand referatul anchetatorilor. Banii pretinsi ar fi fost transferati din contul fostului tenismen Dinu Pescariu, intr-un cont din Dubai, si in numerar. Procurorii mai acuza ca omul de afaceri Dorin Cocos ar fi facut aceste manevre dupa o presupusa intelegere cu sotia sa de atunci, Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltarii Regionale. Anchetatorii invoca drept probe in sustinerea acuzatiilor declaratiile lui Marin Gabriel, Pescariu Dinu Mihail, Sandu Gabriel, precum si extrasele de cont identificate la perchezitie la Dinu Pescariu. Foarte important de retinut aici – elementul Dubai, la care vom reveni cu explicatii.

Dubai - noua fita, mica Elvetie

Dubaiul nu este doar o destinatie turistica de fite, ci o noua Elvetie in care bogatii lumii isi pot ascunde bine banii de “lacomia” fiscului din tarile lor de origine.

Din 2013, Elvetia a incetat sa mai fie o ascunzatoare sigura a banilor murdari, dupa ce Berna a semnat un acord international pentru combaterea evaziunii fiscale, prin care renunta la rigorile secretului bancar.

Astfel, celebrele banci elvetiene sunt supuse mai usor obligatiei schimbului automat de informatii in scopuri fiscale, intr-un sistem creat sub egida OECD.

Recent, banca britanica HSBC a facut obiectul unui scandal urias, fiind acuzata ca isi ajuta clientii bogati sa-si ascunda banii de fisc. In 2006-2007, un angajat al subsidiarei elvetiene a HSBC, Herve Falciani, a sustras din banca date din 300.000 de conturi apartinand unor clienti din 200 de tari. Asa au aflat si autoritatile fiscale din Franta despre banii acunsi de bogatii francezi de ochii fiscului.

O alta ascunzatoare preferata de bogati, Luxemburg, a fost descoperita si ea. In urma scandalului Luxleaks, a iesit la iveala ca micutul ducat din nordul Europei a oferit adapost marilor companii multinationale din toata Uniunea Europeana pentru a eluda taxele din tarile de origine.

Odata cu „cruciada” declarata de Uniunea Europeana impotriva evaziunii fiscale, nici „clasicele” Cipru si Malta nu mai sunt o solutie sigura pentru evazionisti.

Asa a ajuns Dubaiul destinatia preferata de bogati pentru a-si ascude averile. O firma specializata in drept comercial le ofera potentialilor sai clienti din Romania posibilitatea de a-si deschide conturi bancare in Emiratele Arabe Unite. „Bănci locale (şi internaţionale) sigure şi solide independente de vest şi economie sigură şi solidă (ţiţei, fonduri suverane de investiţii de 1.000 de miliarde USD). Confidenţialitatea bancară şi fiduciară deplină FĂRĂ Acorduri de schimb de informaţii încheiate cu ALTE ţări” - enumera firma din avantajele Emiratelor.

Firma isi avertizeaza clientii ca, pentru a avea conturi in Emirate, este nevoie uneori de deschiderea unor investitii active acolo, precum si de achizitionarea unor imobile.

Sa revenim la Dorin Cocos, presa a relatat ca in cadrul dosarului Microsoft, el ar fi denuntat ca o amica de a sa, care detine un restaurant in Dubai, ar fi primit 200.000 de euro de la Dinu Pescariu, intr-un cont. Anterior, presa romaneasca mai relatase ca insusi Dorin Cocos detine un restaurant cu specific romanesc in Dubai, Decebal.

„Recuperatorii” privati – o solutie pentru Fiscul românesc

Pentru a gasi averile ilicite acunse in paradisuri fiscale, Fiscul american - celebrul IRS -foloseste firme private de investigare si recuperare. In Romania, inca din anul 2010, la Senat a fost depusa o initiativa legislativa (de catre senatorul Iulian Urban) care dadea ANAF posibilitatea sa-si externalizeze activitatea de colectare a creantelor fiscale catre entitati private "in speta avocati, executori judecatoresti sau societati specializate in domeniul colectarii".

Parlamentul a respins propunerea, care a primit si punct de vedere negativ de la Guvernul Boc de atunci.

Guvernul a invocat atunci Codul de procedura fiscala, care prevede ca pentru executarea creantelor fiscale competente sunt organele fiscale, prin executorii fiscali, functie care "implica exercitiul autoritatii de stat".

Tot Guvernul invoca si Statutul functionarilor publici, care prevede ca "activitatea de colectare a creantelor bugetare se realizeaza de catre functionari publici".
Solutia a fost astfel ingropata, in conditiile in care atat cei care fac legile - parlamentarii si Guvernul, cat si cei care le aplica - functionarii si magistratii, sunt vizati de confiscarea averilor ilicite.

Distribuie Distribuie Comentarii