După abuzurile culinare de Paște, trebuie să revenim la un stil de viață echilibrat. De câte ori mâncăm pe zi? Câtă carne consumăm? Ținem post intermitent? Cum ar trebui să arate micul dejun, prânzul și cina? - sunt întrebări la care a răspuns nutriționistul Nicolae Hâncu

Medicul nutriționist Nicolae Hâncu , co-coordonatorul Centrului Național de Competențe în Stilul de Viață Sănătos, înființat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și de Academia Română, ne explică, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă o dietă sănătoasă și ce trebuie să consumăm la micul dejun, prânz și cină.

Micul dejun

La prima masă a zilei, profesorul Hâncu recomandă cerealele: „Important este să nu alegem cereale rafinate de porumb, ci să ne îndreptăm spre ovăz și orz, care sunt mult mai recomandate“.

În al doilea rând - lactate. „Laptele poate fi consumat ca atare, nu contează aportul de grăsimi. Iaurtul este mai important decât laptele pentru că are niște valențe nutriționale dovedite: protejează împotriva diabetului zaharat, ajută la scăderea în greutate“, precizează doctorul.

Dimineața se mai pot consuma salate de fructe și ouă. „Două-trei, maxim patru ouă pe săptămână, integrale, pot fi consumate dimineața fierte, ouă moi sau ochiuri românești. Poți consuma albușul de ou, în fiecare zi, de la două-trei ouă“, spune dr. Hâncu.

Prânzul

La prânz, nutriționistul recomandă supe de legume „cu toate legumele care sunt posibile“. Acum avem alimentația proteică de origine animală sau vegetală.

„Toată lumea se așteaptă la prânz să aibă o friptură, o bucată de carne de 150-200 grame, ori în momentul de față, calculele internaționale arată că rația de carne pe zi ar trebui să fie 30-50 grame, iar pe săptămână ar fi 210-250 grame. Dacă vrei să mănânci carne în fiecare zi, da, consumă 30-40 grame într-o mixtură de zarzavaturi de toate categoriile“, ne învață dr. Hâncu.

Profesorul precizează că va introduce într-o carte de nutriție conceptul de preparate din carne care se mănâncă cu lingura: „N-ai nevoie de furculiță și de cuțit, ce să tai pentru că ai puțină carne“. Ce tip de carne? „Albă de calitate: pui, curcan, iepure de casă“. Pentru amatorii de carne roșie, doctorul precizează că aceasta se poate consuma o dată - de două ori pe lună.

Peștele și fructele de mare nu intră în limita de 250 grame de carne pe săptămână. „Dacă vrei o friptură, poți consuma una de 150-200 grame, plus de două-trei ori pe săptămână mănânci pește/fructe de mare sau ai zile în care mănânci proteine vegetale. Mazăre, linte, fasole, soia - gătite în extrem de felurite modalități cunoscute în România“, precizează medicul.

Cina

În ceea ce privește ultima masă a zilei, profesorul precizează: „De regulă, cina e bazată pe cereale și pe multe vegetale. Dacă la prânz n-ai avut proteine, le muți pe seară. Dacă n-ai avut supă la prânz, poți s-o mănânci seara și mulți preferă așa“.

Atenție, nu vorbim despre ciorbă, pe care dr. Hâncu n-o recomandă, deși românii o consideră un fel de mâncare sănătos. „Este un aliment extrem de gustos, extrem de dens din punct de vedere caloric. Dar cum se poate considera sănătos când se fierb bucăți de carne foarte grase, cu o cantitate mare de cartofi sau orez, iar apoi se varsă o jumătate de kilogram de smântână, cu grăsime 15%, și se adaugă multe condimente, multă sare, multă afumătură în cadrul cărnii care este acolo și atunci dă un gust absolut senzațional. Dar care e elementul sănătos acolo?“, se întreabă nutriționistul.

În schimb, supa recomandată de Hâncu este un lichid clar bazat pe fiertura rezultată din vegetale. „Din când în când, putem pune carne de vită, de regulă, și cu oase multe, și rezultă o concentrație extrem de mare de proteine. Se poate, dar din când în când. Nu ca regulă“, avertizează el.

Fără post intermitent

Profesorul Nicolae Hâncu atrage atenția asupra unui principiu de bază al nutriției: „Cel mai sănătos aliment demonstrat că există, dacă nu-i bine preparat sau este bine preparat, dar este în exces, devine un aliment neprietenos“.

El recomandă, pe lângă cele trei mese principale pe zi, două gustări - una la mijlocul dimineții și alta la mijlocul după-amiezii. Perioada în care mâncăm trebuie să fie aproximativ 12 ore, iar perioada în care nu mâncăm să fie tot de 12 ore.

„Este o alimentație de bun simț. Nu avem dovezi foarte clare că postul intermitent este bun pe termen lung. Pe termen scurt sunt nenumărate dovezi, dar o alimentație nu o faci pentru de la Paști până la Crăciun și invers. Alimentația e pe viață“, explică medicul nutriționist.