Ce mai poate face președintele Iohannis?
Consiliul Superior al Magistraturii urmeaza sa se pronunte joi, 28 septembrie, asupra legilor justitiei iar riscul unui “aviz pozitiv, cu observatii” este major. In CSM s-a rasturnat raportul de forte dupa intrarea celor doi reprezentanti ai societatii civile votati de Senat. Daca modificarile propuse de ministrul Tudorel Toader si cerute cu inistenta de Liviu Dragnea primesc unda verde de la CSM, chiar nuantata dar pe ansamblu OK, nimic nu va mai impiedica Parlamentul sa le voteze cu viteza luminii sub pretextul ca ele sunt cerute de tot sistemul. Or, adevarul este ca magistratii s-au pronuntat in masa impotriva lor, scrie Dan Tăpălagă pe HotNews.ro .
Adunarile Generale ale magistratilor au cerut CSM, in majoritatea lor covarsitoare, sa dea un aviz negativ modificarilor initiate de Guvern. Pe buna dreptate, judecatorii si procurorii se tem ca prin trecerea inspectiei judiciare la ministerul justitiei, adica in mana politicienilor, prin eliminarea presedintelui din procesul de numire al procurorilor sefi, prin infiintarea unui parchet special pentru magistrati si printr-o serie de alte modificari la legile justitiei, independenta sistemului va fi serios afectata.
Evident ca pachetul contine si lucruri bune, dar esenta sta in cele trei-patru masuri care pot arunca in aer tot sistemul pe termen lung. Acesta este un moment de cotitura care poate schimba arhitectura statului roman si modul lui de functionare. Ne pandeste riscul real de a ne intoarce la anii de dinaintea de integrarea in UE si de a ne ridica tot Bruxellesul in cap, cum au facut-o Polonia si Ungaria. Suntem la un pas de a intra in clubul tarilor care calca in picioare valorile europene dar inca mai putem evita dezastrul.
Presedintele Poloniei, Andrej Duda, a refuzat sa promulge modificari la fel de grave in sistemul de justitie, dupa ce ele trecusera deja de Parlament. Presedintele Iohannis poate face mai multe, fara sa astepte ca nenorocirea sa se produca si legile sa ajunga, implacabil, la Cotroceni. Pana la acel moment, seful statului are puterea si chiar obligatia constitutionala de a actiona.
Cum o poate face? Potrivit Constitutiei, Klaus Iohannis poate participa la sedintele CSM, pe care le prezideaza. Nu este nevoie de o invitatie formala din partea Consiliului, poate merge acolo exact asa cum a deschins la sedinta de guvern cand a pus reflectorul pe cei doi elefanti din OUG 13. In calitate de presedinte, poate solicita discutarea punctului doi de pe ordinea de zi a sedintei de joi (legile justitiei), sa ia nota de vointa exprimata de majoritatea covarsitoare a Adunarilor Generale ale magistratilor din tara si sa-i intrebe pe membri CSM daca sunt argumente serioase menite sa contrazica temerile exprimate de mii de magistrati.
In acel moment, orice membru CSM se expune oprobiului colegilor din tara si risca risca revocarea din functie deoarece dovedeste ca lucreaza pe fata impotriva intereselor magistratilor si in beneficiul politicienilor. In tot cazul, va fi cam dificil sa argumenteze cineva in favoarea cand aproape tot sistemul s-a pronuntat deja impotriva modificarii legilor in varianta dura propusa de ministrul Toader. Cu aceasta, presedintele Iohannis isi face datoria dupa o lunga perioada de tacere, dar mai importante sunt actiunile si efectele lor decat cuvintele care, dupa cum stim, se evapora repede.
Evident, membri CSM vor vota cum doresc si se vor putea pronunta mai departe pentru un vot pozitiv chiar daca in timpul sedintei prezidate de presedintele Iohannis vor inghiti in sec cu capul intre urechi. Dar atunci vom vedea cu totii in mod clar ca avem de-a face cu rea credinta si societatea va avea ocazia sa reactioneze in consecinta, intelegand poate mai bine gravitatea situatiei.
Ca sa nu mai vorbim ca in acest fel, presedintele Iohannis se va putea pregati temeinic de referendumumul amanat cu intelepciune dupa protestele din iarna pentru vremuri mai grele care, iata, au venit.
