Ce legătură are scandalul uriaș de la CCR pe codurile penale cu ieșirea PSD de la guvernare
Curtea Constituţională a amânat pentru 29 iulie deciziile pe Codul Penal şi Codul de Procedură Penală în urma sesizărilor de neconstituţionalitate depuse de opoziţie şi de preşedintele Klaus Iohannis. Miza este una mare, spun surse politice, pentru că are legătură inclusiv cu rămânerea PSD la guvernare. Baronii care până acum s-au opus ieșirii PSD de la guvernare s-ar fi declarat dispuși să provoace în toamnă căderea Guvernului Dăncilă, dar după ce vor fi siguri că au fost adoptate codurile în forma care îi scapă de problemele penale, dezvăluie Digi24.ro .
PSD stă pe un butoi cu pulbere
Mai mulţi baroni locali din PSD s-ar fi arătat dispuși să sprijine o revoltă anti-Viorica Dăncilă, astfel încât aceasta să nu poată candida la prezidențiale, dinamitând șansele partidului de a intra în al doilea tur al alegerilor și, implicit, șansele la alegerile de anul viitor.
Dar aceștia condiționează implicarea într-o astfel de mișcare de ieșirea codurilor penale de la CCR sau ulterior, din Parlament, în varianta dorită de ei, care i-ar scăpa de problemele penale.
Reducerea termenelor de prescripţie, precum şi alte modificări din CP şi CPP le rezolvă problemele, iar cei care o contestă acum pe Viorica Dăncilă ar putea cere și susține ieşirea de la guvernare odată ce se vor vedea „cu sacii în căruţă”.
Surse din partid spun că miza baronilor ţine de eventuala întoarcere a Codurilor în Parlament, iar dacă ar porni acum o revoltă în PSD aceasta ar putea pune în pericol majoritatea necesară pentru adoptarea modificărilor dorite, motiv pentru care revoluţia anti-Dăncilă este amânată.
Conform unor surse, ar fi existat deja discuţii în acest sens, fiind mai mulţi lideri pregătiţi să se ridice împotriva actualui preşedinte PSD în momentul în care îşi vor vedea rezolvate problemele cu justiţia. Ar fi vorba de foştii apropiaţi ai lui Liviu Dragnea, în frunte cu fostul ministru al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, baronul din Neamţ, Ionel Arsene sau cei mai apropiaţi colaboratori ai fostului preşedinte PSD, Codrin Ştefănescu şi Cătălin Rădulescu. Totul depinde de decizia CCR, pentru că dacă CCR declară neconstituţionale codurile, acestea se întorc din nou în Parlament unde vor fi reluate dezbaterile, iar PSD ar nevoie de toţi parlamentarii din coaliţie, iar un eventual conflict deschis cu Viorica Dăncilă ar putea duce la pierderea majorităţii.
Scandalul de la CCR, Valer Dorneanu riscă să fie scos din complet
Tensiuni mari sunt şi în interiorul Curţii Constituţionale. Decizia pe Coduri a fost amânată deja de 7 ori, iar noul termen dat de judecători este 29 iulie. Conform unor surse din CCR, cel care se opune votului ar fi chiar preşedintele CCR, Valer Dorneanu care este şi judecător raportor pe Codul Penal. Dorneanu trage de timp pentru că ar exista deja o majoritate suficientă pentru ca cele două legi să fie declarate parţial neconstituţionale. Între judecători a existat inclusiv discuţia ca Valer Dorneanu să fie scos din complet iar decizia să fie luată de ceilalţi 8 judecători. Dacă CCR nu ia o decizie pe 29 iulie, Codurile ar putea fi amânate până la toamnă.
Modificările controversate aduse Codurilor de Comisia Iordache
-Scad pedepsele pentru abuz în serviciu
-Este dezincriminată cu totul neglijența în serviciu
-Scad termenele de prescripție. Astfel, termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: de 8 ani, faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; şi de 6 ani, în loc de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.
-Termenul pentru denunț este redus la un an. După ce trece un an, persoana care face un denunț poate fi și ea pedepsită.
-Interzicerea, în cursul urmăririi penale și al judecării cauzei, a comunicărilor publice, precum și furnizarea altor informații provenind de la autorități publice, referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Acest lucru ar însemna că presa nu va mai putea furniza informații de interes public despre demnitari vizați de anchete sau despre faptele de care sunt acuzate aceste persoane.
-Persoanele din cadrul autorităților publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca și cum acestea ar fi vinovate, decât dacă există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.
Pe 25 aprilie, PNL şi USR au depus la Curtea Constituţională sesizări în legătură cu proiectul care a modificat Codul penal şi pe cel care a schimbat Codul de procedură penală, iniţiative adoptate de Parlament. O sesizare a fost depusă şi de preşedintele Klaus Iohannis.
