Elevul de 16 ani de la Colegiul Național„Ion Creangă” din București care și-a înjunghiat, miercuri, profesoara de Japoneză cu un cuțit, este un tânăr supus presiunilor, atrag atenția experții, care au mai explicat și cum ar trebui să reacționeze autoritățile în astfel de cazuri.

Cum văd specialiștii situația elevului / Foto: Shutterstock

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi crede că gestul elevului ar fi putut avea la bază o presiune a familiei privind situația lui școlară. „Noi părinții punem presiune pe copii, exagerăm cu aceste note și probabil că unii dintre ei încearcă efectiv să își apere teritoriul în cadrul familiei”.

Părintele mai subliniază că este nevoie de o anchetă în cazul „familiei elevului, pentru a se vedea care sunt cazurile care au dus la acțiunile lui. Poate fi vorba de alcool, de violență, ceea ce a făcut el este un efect, iar noi trebuie să știm cauza”.

La rândul lui, psihologul Mihai Copăceanu subliniază că în cazul acestui incident, vorbim de un adolescent și crede că gestul ar fi putut avea la bază un impuls de furie. „Așa cum știm, în adolescență reacțiile sunt greu de gestionat și, uneori, chiar de prevenit. Ei (n.r. adolescenții) acționează foarte impulsiv când sunt furioși, iar în unele cazuri, sunt chiar confuzi când fac astfel de acte”. Cu toate că în cazul elevului, colegii au spus că nu au existat antecedente și că era liniștit, psihologul atrage atenția că „dacă astfel de acte nu sunt sub acel impuls al furiei, al impulsului, ci sunt anunțate în treacăt, este nevoie ca cei care află să intervină. Aceste situații nu sunt glume, trebuie tratate cu seriozitate”.

Sistem educațional cu probleme

Și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ a reacționat în urma atacului din colegiul bucureștean. „Profesorii sunt lipsiți de apărare”. atrage atenția organizația care solicită Guvernului să intensifice măsurile de prevenire a actelor de violență la nivelul unităților de învățământ și să înăsprească legislația în vigoare privind siguranța în acestea.

„Unitățile de învățământ nu au instrumentele reale, necesare și concrete pentru a lua măsuri imediate și eficiente în situația unor violențe întreptate împotriva salariaților. Sancțiunile/măsurile actuale – precum mutarea disciplinară, scăderea notei la purtare (operabilă doar la sfârșitul anului școlar) – sunt complet lipsite de eficiență. La ora actuală, în multe școli avem probleme legate de violență, de consumul de droguri și nu numai. Multe dintre aceste cazuri nu ajung în mass-media, dar primim săptămânal astfel de semnale. Am cerut – nu o dată – aprobarea unui statut al personalului din învățământ, care să prevadă și sancțiuni drastice în situații precum cea de la Colegiul Național „Ion Creangă“, însă niciun Guvern nu și-a dorit și nu și-a asumat un astfel de act normativ. Avem nevoie de o legislație care să ofere pârghii angajaților să ia măsuri în astfel de cazuri. Avem nevoie de consilieri și psihologi școlari care să discute cu elevii și părinții pentru a preîntâmpina asemenea fapte”, a declarat Marius Ovidiu Nistor, președinte FSE „Spiru Haret“.

O părere asemănătoare are și Iulian Cristache, care spune că în sistemul educațional, este nevoie de un cadru legal care să permită controlul elevilor, astfel încât aceștia să nu mai poată intra în unitățile de învățământ cu obiecte periculoase, fie că e vorba de arme sau droguri. „Trebuie să existe consilieri în școli, angajați ai MAI care să intre în școli și să verifice astfel de sugestii”. El spune că suntem buni la teorii, dar în practică lucrurile nu se schimbă.

Și psihologul Mihai Copăceanu subliniază că „după o astfel de acțiune, care poate pune viața în pericol, ar trebui ca școlile să impună măsuri mai riguroase de siguranță și de protejare”, atât a elevilor, cât și a profesorilor.

Tot el conchide că, părinții nu trebuie să fie îngrijorați pentru siguranța copiilor lor, dacă acesta este un caz singular și că trebuie luate măsuri potrivite pentru ca elevul care a recurs la un astfel de gest să fie adus pe drumul cel bun.