Această schimbare este consecinţa creşterii surprinzătoare a PIB în primul trimestru al anului, la 5,2%.

Pentru 2023, însă, estimările sunt revizuite în scădere, la 2,9%, date fiind perspectivele de încetinire a creşterii economice atât la nivel mondial, precum şi în UE.

"Datorită acestui prim trimestru foarte puternic, creşterea PIB pentru întreg anul 2022 a fost revizuită în sus la 3,9%. Pentru 2023, însă, este justificată o revizuire în scădere, la 2,9%, date fiind perspectivele privind încetinirea creşterii economiei mondiale şi a Uniunii Europene. Consumul privat şi investiţiile vor fi principalele motoare de creştere pentru acest an şi pentru următorul, în timp ce exporturile nete vor acţiona ca o frână asupra PIB şi vor duce la o creştere a deficitului comercial", transmite Comisia Europeană.

Comisia Europeană şi-a majorat, însă, prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de la 8,9% până la 11,1%. Anul viitor, aceasta ar urma să scadă la 7,2%.

"Preţurile vor creşte şi mai mult în orizontul de prognoză din cauza energiei, deoarece nu toţi consumatorii sunt acoperiţi de schema de plafonare şi numeroase contracte de furnizare de electricitate şi gaze vor fi renegociate în perioada următoare. Un vârf de creştere a preţurilor pentru această componentă a indicelui de inflaţie e aşteptată în luna aprilie 2023, când va expira schema de plafonare. De asemenea, preţurile la alimente urmează să crească luând în calcul tendinţele globale şi lipsurile generate de război. Inflaţia medie anuală este prognozată la 11,1% în 2022, pentru a încetini la 7,2% în 2023, pe măsură ce preţurile la energie se vor modera şi vor începe să se resimtă efectele de bază. O dinamică mai mare a salariilor decât cea estimată în prezent reprezintă un risc la adresa previziunilor legate de inflaţie", indică datele transmise de Comisia Europeană.