Ce imbecili! Stăpânul Dragnea i-a permis slugii Tudose să-l demită pe ăla de la CNAS după ce-a fost REȚINUT! Cine este noul președinte interimar
Ce imbecili! Stăpânul Dragnea i-a permis slugii Tudose să-l demită pe ăla de la CNAS după ce-a fost re'inut! Ieri de ce n-ați făcut-o, scârbele dracu'? Șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Marian Burcea, a fost demis în această dimineață de premierul Mihai Tudose. Interimatul va fi asigurat de un director delegat încă de ieri de președintele care a fost deja reținut pentru 24 de ore de procurorii DNA sub acuzația de corupție.
UPDATE/Premierul l-a numit drept interimar pe Răzvan Teohari Vulcănescu.
Anterior interimatului, Vulcănescu ocupase funcţia de vicepreşedinte al CNAS.
Potrivit CV-ului său public, Răzvan Teohari Vulcănescu a oscilat, în ultimii 11 ani, între diferite posturi în Ministerul Sănătății și la CNAS. Astfel, după ce în perioada martie 2006 – mai 2007 a lucrat în MS, din mai 2007 până în octombrie 2009 a fost șef al Departamentului de Control al CNAS, apoi a revenit în MS până în martie 2010. Din martie 2010 până în noiembrie 2011 s-a întors la CNAS, unde a ocupat din nou fotoliul de șef al Departamentului de Control.
În mai 2012, la propunerea ALDE, a fost numit subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, în Guvernul Ponta, funcție pe care a păstrat-o, însă, până în septembrie 2016 când a fost numit de Dacian Cioloș membru în Consiliul de Administrație al CNAS pentru un mandat de patru ani.
Șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Marian Burcea, a fost reținut de DNA.
Alături de el au fost reținute alte 13 persoane:
2. MUNTEANU Ovidiu - managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B,cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal
3. GEAMBAȘU Ion-Răzvan - director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B.) și manager al Direcției Medic șef a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
- abuz în serviciu,
- folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),
4. BARA Lucian-Vasile - președintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
5. MIHĂESCU Ion-Ovidiu - managerul Direcției Control a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
6. COSTACHE Alin-Sergiu – șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat
- complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,
7-9. MOCANU Gabriela-Rodica, PETRESCU Mina-Elena, SARDARE Jeana funcționare în cadrul C.A.S.M.B, cercetate pentru
- complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 acte materiale)
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- fals informatic, în formă continuată
- permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 acte materiale),
10. CIOBANU Nicolae-Sergiu, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
- trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale)
- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,
11. GEAMBAȘU Irina-Adelina - asociat și administrator al unei societăți comerciale, cercetat pentru
- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),
12. MISCHIE Răzvan-Mihai - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),
13. COSTICĂ Maria - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale),
14. MANTA Cristina - avocat în Baroul București, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe că, prin activitățile infracționale desfășurate de inculpați, activități pentru care s-a dispus reținerea, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).
Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.