Femeile reprezintă 51,5%, adică 9.803.000 de persoane în România, dintr-un total al populației de 19.042.500, conform datelor existente la Institutul Național de Statistică la 1 ianuarie 2022.

Un cuplu din cinci nu reușește să aibă copii Foto: Shutterstock

Cele mai multe femei trăiesc la oraș, vârsta medie a populației feminine fiind cu 3,5 ani mai mare decât a cea masculină, respectiv de 44 de ani, comparativ cu 40,5 ani. Potrivit aceleiași surse, există 4.073.000 de femei aflate la vârsta fertilității – între 15 și 49 de ani – adică 41,5% din totalul populației feminine.

Se nasc mai mulți băieți

În 2021, s-au născut 193.191 copii, rezultând o rată a natalității de 10,1 născuți-vii la o mie de locuitori, față de media europeană de 9,1. Tendința din anii anteriori s-a păstrat și în 2021, născându-se mai mulți băieți decât fete, raportul fiind de 106 băieți la 100 de fete. Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 27,7 ani, menținându-se tendința de amânare a nașterii. Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai mică – 27,4 ani – comparativ cu cele de la otraș – 30,1 ani. Datele INS mai arată că în 2021, ponderea născuților vii de către femeile cu studii superioare a scăzut – 28,8% din bebeluși având mame cu licență.

Însă, un studiu referitor la infertilitate, realizat în lunile ianuarie-februarie 2023 de Asociația de Reproducere Umană din România, arată că peste 17% din populația fertilă participantă la studiu se afla într-o situație de infertilitate.

Principalele cauze de infertilitate la femei au fost problemele la nivelul trompelor uterine, rezerva ovariană redusă, endometrioza sau alte probleme la nivelul uterului, în timp ce la bărbații principala problemă este la nivelul spermogramei, după care urmează, la mare distanță, problemele genetice și cele hormonale. Proporția celor care au apelat la un medic specializat în infertilitate a crescut: 46% față de 38%, acum 5 ani.

Probleme mai mari la al doilea

Unu din cinci cupluri – 21% - și-ar dori un copil cât mai curând, procent aflat în scădere față de 2018 când era de 29,1%. Însă, mai mult de jumătate din aceștia (52,6% - aproximativ 150.000 de cupluri) nu au reușit să obțină o sarcină până în prezent, deși încearcă de mai bine de un an, o creștere semnificativă față de studiul din 2018, când doar 38% se aflau în această situație, potrivit aceleiași cifre.

23% din sarcinile existente în momenul de față sunt obținute cu ajutorul tratamentelor de specialitate.

Motivele pentru care cuplurile decid acum să aibă primul copil sunt diferite față de decizia de a avea încă un copil. 26% din cupluri așteaptă să-și găsească perechea potrivită pentru a avea primul copil, în timp ce 25% dintre cupluri așteaptă să aibă o casă sau un apartament mai mare pentru a avea încă un copil.

În același timp, problemele de infertilitate sunt mai mari pentru cuplurile care își doresc încă un copil față de cele aflate la primul copil. Atât pandemia, cât și problemele financiare sau situația geo-politică sunt responsabile de amânarea deciziei de a avea primul copil/alt copil pentru 15,6% din cuplurile care își doresc.

„A avea un copil nu este o fiță, acest lucru nu ar trebui să fie doar pentru cei care dispun de resurse financiare. Există acum tratamente care sunt eficiente, e important ca acele cupluri care nu pot avea copii pe cale naturală să meargă mai departe, să nu se oprească, fiindcă se observă din studiu că există rezultate bune cu ajutorul procedurilor de reproducere umană asistată”, consideră dr. Andreas Vythoulkas , directorul executiv al Asociației de Reproducere Umană din România.

Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2021, a fost de 78,91 ani