Ce-i lipseşte „Marelui Reset” propus de Forumul Economic Mondial? Busola morală!
Globalizarea a oferit organizaţiilor nonguvernamentale, super-bogaţilor şi giganţilor din tehnologia informaţiei (Big Tech) acea putere şi influenţă la scară globală rezervată odinioară doar super-puterilor lumii, scrie Ryan Moffatt pe Epoch Times .
Forumul Economic Mondial (FEM), care se descrie ca fiind o organizaţie internaţională pentru cooperare public-privată, a propus iniţiativa denumită „Marele Reset” în scopul regândirii economiei globale astfel încât aceasta să permită abordarea provocărilor lumii post-pandemie. FEM zugrăveşte o imagine a anului 2030 în care America va pierde locul de super-putere predominantă, un miliard de oameni vor fi dislocaţi din cauza schimbărilor climatice, conţinutul de carbon din combustibili va fi supus impozitării la nivel global, iar „tu nu vei mai deţine nicio proprietate şi vei fi fericit”.
FEM formulează problemele care afectează omenirea mai ales în termeni economici şi climatici, susţinând că drepturile de proprietate individuală pot fi eliminate, intimitatea poate fi sacrificată, iar suveranitatea naţională poate fi dizolvată – totul în numele marelui Bine Comun, pe baza abordării celor două aşa-numite "ameninţări existenţiale". Faptul că FEM chiar dispune de mijloacele necesare pentru a-şi duce mai departe această agendă este de netăgăduit, întrucât este susţinut de conducătorii lumii, de oligarhii tehnologiei informaţiei şi de cei super-bogaţi care par a fi nerăbdători să implementeze aceste schimbări spre "binele" celorlalţi.
Însă, în ciuda tuturor propunerilor prezentate de FEM, nu se spune aproape nimic despre principii. La fel ca alte ONG-uri cum ar fi Naţiunile Unite, „Marele Reset” adoptă un model de neutralitate valorică în care relativismul moral împiedică adoptarea unui principiu moral călăuzitor pentru politică şi acţiune.
Totuşi, neutralitatea valorii nu reprezintă o doctrină suficientă pentru a reglementa activitatea organizaţiilor globale care caută să obţină puterea şi permisiunea de a schimba lumea. Trebuie să existe principii fundamentale ca temelie pentru asigurarea unei conduite morale constante. În acest scop, este necesar ca cei care doresc să ne modeleze viitorul să participe la o discuţie serioasă în privinţa principiilor morale călăuzitoare.
Evoluţia eticii
Marile civilizaţii au prosperat pe o temelie morală şi s-au prăbuşit când aceasta a fost abandonată. Principiile morale nu sunt trecătoare, ele constituind mai degrabă piatra de temelie a societăţii, pe baza căreia prosperitatea se naşte în mod natural. Istoria a demonstrat că succesul economic durabil este în mod intrinsec legat de o moralitate general acceptată şi stabilă.
Comerţul înfloritor şi creşterea economică şi-au tras seva dintr-un mediu în care virtuţi precum integritatea, adevărul şi hărnicia au stimulat inventivitatea, au favorizat schimburile comerciale reciproc avantajoase şi au învigorat strădaniile populaţiei.
În Orient, China a cunoscut 5.000 de ani de conducere dinastică în care taoismul, confucianismul şi budismul au încurajat gândirea transcendentală şi etică. Cele cinci virtuţi ale confucianismului – bunăvoinţa, spiritul dreptăţii, buna-cuviinţă, înţelepciunea şi fidelitatea – au întărit spiritul inventiv şi bogăţia culturală, rezultatul fiind invenţii cruciale precum compasul, praful de puşcă, hârtia şi abacul.
Grecii antici au pus bazele domeniilor moderne de studiu cum ar fi, între altele, matematica, biologia, ingineria şi lingvistica, fondând democraţia şi sistemul modern de justiţie. De la Socrate la Aristotel şi la Platon, dezbaterea viguroasă în jurul principiilor etice constituia trăsătura cheie a vieţii în Grecia antică.
America a combinat baza ateniană cu etica iudeo-creştină şi a creat cea mai prosperă naţiune din istoria modernă. Virtuţile ei esenţiale au fost întemeinicite în Constituţie şi în înfiinţarea unei naţiuni cu voia şi în numele lui Dumnezeu, şi în credinţa că temelia morală va asigura avantaje clare la nivel individual şi naţional.
Am putea fi tentaţi să ne îmbărbătăm cu gândul că un grup capabil de elite globale îşi dă silinţa să rezolve crizele existenţiale ale prezentului, însă nu este momentul să renunţăm la punctul nostru de vedere în privinţa viitorului.
FEM trebuie să ne convingă în privinţa viziunii sale nu prin constrângere, ci prin adoptarea unor principii etice şi morale suficiente pentru a-i convinge pe oameni că reţinerea autoimpusă şi sacrificiul pe care le solicită vor servi într-adevăr marelui bine comun. Unicul mod alternativ de a impune o asemenea regândire a structurii economice mondiale este prin forţă, întrucât un organism de guvernanţă de nivel global va eroda în mod inevitabil libertăţile individuale şi libertatea în general, şi independenţa naţională. Ultimul deceniu ne-a demonstrat că puterea centralizată sfârşeşte întotdeauna în totalitarism menţinut prin violenţă.
Toate naţiunile care au adoptat acest model de guvernare amorală au sfârşit în sărăcie, tiranie, sau ambele. Gândiţi-vă la Uniunea Sovietică, Cambogia, China, Cuba. Nu există excepţii. Dacă FEM elimină principiile morale tradiţionale, rezultatele vor fi aceleaşi.
