Cu o Rusie catalogată drept o „ameninţare directă” pentru securitatea ţărilor membre, NATO şi-a schimbat radical filosofia la Summitul de la Madrid. Concret, Statele Unite îşi vor extinde prezenţa militară în Europa, terestră, maritimă şi aeriană, iar Alianţa îşi măreşte numărul de militari pe partea estică, concentrându-se pe doi poli, România şi Polonia. Totodată, NATO îşi va multiplica de opt ori Forţa de Reacţie Rapidă, aceasta atingând 300.000 de militari antrenaţi şi complet echipaţi, gata să intre în luptă.

„Un summit istoric şi al transformării pentru Alianţa noastră. Ne întâlnim în plină criză, cea mai acută de la Al Doilea Război Mondial. Vom conveni un nou concept strategic pentru Alianţa noastră, cu desfăşurarea mai multor forţe de reacţie rapidă. Este cea mai importantă decizie pentru apărarea noastră colectivă de la Războiul Rece şi până acum”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

La rândul lui, preşedintele american Joe Biden a anunţat că Statele Unite vor stabili în Polonia un cartier general permanent al Corpului 5 al armatei americane, în România îşi va avea baza o brigadă americană suplimentară compusă în total din 5.000 de persoane, vor exista de asemenea desfăşurări americane suplimentare în statele baltice, două escadrile suplimentare de avioane de luptă F-35 vor fi dislocate în Regatul Unit şi vor fi poziţionate capacităţi suplimentare de apărare aeriană în Germania şi în Italia.

Cum arată trupele Aliate din România

Drept urmare, forţele Aliate care vor acţiona în România îşi vor dubla practic volumul şi vor avea ca pilon central contingentul american format mai nou din 5.000 de militari, fiind transformat astfel din grup de luptă de tip batalion în cel de brigadă. Unitatea va funcţiona cu tot cu structurile de comandă necesare pentru coordonarea eventualelor operaţiuni. Trebuie spus că militarii americani sunt dotaţi cu blindate Stryker, maşini de luptă Bradley, tancuri Abrams şi elicoptere Black Hawk şi Apache. Foarte important, se are în vedere şi înfiinţarea unor depozite în care vor fi pre-poziţionate echipamente militare şi muniţii care ar putea fi rapid accesate de luptătorii din Forţa de Reacţie Rapidă a NATO care s-ar deplasa de urgenţă în România în caz de nevoie.

Apoi, la Kogălniceanu mai funcţionează un grup de luptă NATO cu Franţa naţiune-cadru care are 1.000 de militari şi care are în componenţă şi militari din forţele pentru operaţii speciale (FOS) din Olanda, dar şi soldaţi de elită belgieni. Militarii francezi dispun de o mare varietate de vehicule de luptă, inclusiv VAB (Véhicule de l’Avant Blindé), VBL (Véhicule Blindé Léger) şi PVP (Petit Vehicule Protégé). În plus, foarte important, francezii au desfăşurat şi un sistem sol-aer cu rază medie de acţiune MAMBA. Este vorba de un echipament sofisticat care poate oferi o bulă de protecţie în beneficiul forţelor care operează în zona de acoperire.

În plus, NATO mai este prezentă în România cu Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova (HQ MN BDE-SE) în componenţa căreia avem aproximativ 1.000 de militari români şi polonezi dotaţi cu blindate Piranha III şi Piranha V, respectiv, Rosomak. Din când în când, acestei unităţi i se alătură şi militari de elită portughezi. Apoi, ca structuri NATO mai există un comandament de corp la Sibiu, dar şi unul de divizie la Bucureşti, unde se află şi Unitatea de Integrare a Forţelor Aliate.

Pe de altă parte, la acest efort de apărare colectiv, MApN poate pune în joc peste 70.000 de miltari, dar şi un număr neprecizat de sisteme de rachete HIMARS şi cel puţin un sistem de rachete sol-aer Patriot.

Componenta aeriană este una solidă

În fine, în prezent, misiunile de Poliţie Aeriană Întărită (Enhanced Air Policing) sub comandă NATO la graniţele României sunt realizate de 17 avioane F-16 A/B Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române, 8 aeronave F-16 Fighting Falcon ale US Air Forces şi 4 aeronave F/A-18 Super Hornet, din cadrul Forţelor Navale ale Statelor Unite ale Americii în Europa. Toate aceste aeronave vor decola în caz de urgenţă de pe Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă” de la Borcea.

Lor li se alătură şi 6 aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Germane şi 4 aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF) ce execută misiuni de poliţie aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

Se schimbă modul de lucru al Alianţei

Analistul militar Aurel Cazacu susţine că NATO şi-a calibrat corect forţele din punct de vedere al riscului pe care îl prezintă acum Rusia şi Putin. „Nebunia de tip sovietic a ajuns într-un punct în care răspunsul este obligatoriu. Una peste alta, Putin trebuie speriat, pentru că altfel cine ştie ce decizii criminale mai pune în practică, cine ştie pe cine mai atacă. Este total imprevizibil şi NATO nu putea sta oarecum pasiv. Iniţial, s-a mers pe o atitudine care să nu provoace Moscova, dar nu se mai putea”, a subliniat Aurel Cazacu.

Analistul mai susţine că, de la începutul conflictului, Alianţa a dat dovadă de o oarecare lentoare în reacţii. „Hotărârile se luau printr-un mecanism mult prea birocratic axat pe decizia politicului. Acum, acest mecanism a fost schimbat. Politicul a decis această recalibrare, dar din acest moment deciziile NATO se vor lua numai la propunerea militarilor. Practic, s-a trecut la un mecanism operaţional de răspuns imediat faţă de evenimentele din teren.

Astfel, vorbim de o comandă centralizată la nivel de SACEUR, adică la Comandamentul Aliat Suprem. E oarecum o schimbare de filosofie. Aşa cum spunea miercuri şi preşedintele Klaus Iohannis după reuniune, de acum propunerea de a veni cu noi militari, de a veni cu alte arme, de a veni cu alte prezenţe, toate aceste chestiuni sunt propuse de militari şi sunt pe urmă aprobate de structurile Consiliului Nord-Atlantic. Deci nu mai vorbim în niciun caz despre decizii politice”, a precizat analistul militar pentru „Adevărul”.