Un val misterios de pneumonii atipice a luat cu asalt spitalele din China, iar tot mai multe cazuri apar și în Europa și în Statele Unite. Bacteria care le provoacă, mycomplasma pneumoniae, este prezentă și în țara noastră, însă deocamdată nu avem de a face cu un număr mare de cazuri, spun medicii.

Pneumonia ambulantă, cunoscută și sub denumirea de sindromul plămânilor albi, este provocată de bacteria numită mycoplasma pneumoniae. Această afecțiune se numește așa pentru că radiografia toracică arată mult mai rău decât pare a fi starea de sănătate a pacientului, și tocmai de aceea, de multe ori, boala este dusă pe picioare. Mai multe state europene au raportat o creștere a numărului de cazuri, iar medicii se așteaptă ca acestea să crească și la noi.

Deși afecțiunea este prezentă deja în spitalele din România, doctorii spun că nu reprezintă un motiv de îngrijorare în acest moment, numărul de cazuri fiind în limitele normalului. Ei atrag atenția că bacteria mycoplasma poate provoca de la infecții respiratorii ușoare până la pneumonie severă, iar simptomele sunt asemănătoare cu cele ale gripei. Până acum, șase țări din Uniunea Europenă au raportat creșteri ale infecțiilor cu mycoplasma pneumoniae, ceea ce poate reflecta recurența normală a bacteriei. Iar în Danemarca și Franța a fost declarată o epidemie de „pneumonie ambulantă”.

A crescut numărul de cazuri în România

„Din 200 de urgențe care ajung zilnic la camera de gardă a Institutului «Matei Balş», peste 20% sunt pneumonii, iar în cazul a 1-2 persoane această penumonie este dată de mycoplasmă, iar persoanele respective au nevoie de spitalizare”, transmit experții.

„O treime din pneumoniile comunitare sunt date de micoplasme, acesta este normalul. Faptul că o cincime din pacienții care se prezintă la «Matei Balș» au pneumonie și că din aceștia, să zicem că din 20 de pacienți pe zi, 10% au pneumonie cu micoplasma este mai mult decât normal”, a explicat Cătălin Apostolescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” pentru „Adevărul“.

Beatrice Mahler, managerul Institutului de pneumoftiziologie „Marius Nasta”, spune că însă că diagnosticul de mycomplasma „se pune un pic mai dificil în laborator”.

Simptome

Medicii au explicat care sunt simptomele pentru pneumonia ambulantă.

„Putem să ne dăm seama că avem de-a face cu o pneumonie atunci când ne confruntăm cu dificultăți de respirație, tuse, febră, eventual și junghi intercostal. Simptomele date de această afecțiune sunt foarte asemănătoare gripei sau unei răceli: tuse, febră sau dureri musculare, însă, în timp, poate afecta plămânii. Trebuie să ne prezentăm la doctor atunci când avem aceste simptome. Diagnosticul este pus în urma unui consult și a unei radiografii pulmonare”, arată Cătălin Apostolescu.

Nu este o boală care se dezvoltă foarte repede.

„De obicei, este mai lentă și poți avea tuse și poți fi obosit și poți avea dureri de cap și dacă asta durează destul de mult timp, atunci poate fi pneumonie cu micoplasmă“, a explicat și Hanne-Dorthe Emborg, cercetător principal la Institutul Statens Serum din Danemarca.

„Simptomele nu pot face diferența între o pneumonie virală și una cu mycoplasma, diagnosticul se pune pe baza analizelor de sânge.”, spune dr. Cătălin Apostolescu.

Această afecțiune este mai gravă în cazul copiilor și al persoanelor în vârstă și pentru că boala este dificil de diagnosticat, spun doctorii.

„Aceste cazuri apar de cele mai multe ori la copii, pentru că ei merg în colectivitate, iar regulile de prevenție sunt respectate într-o măsură mai mică, de aceea ei se infectează mai ușor. De multe ori, în infecția cu mycoplasma, pacientul, care e de obicei copil, duce pneumonia pe picioare și au o simptomatologie care de obicei este de intensitate redusă și care poate să însemne febră, tuse, stare generală modificată, durere în gât. E foarte greu să-ți dai seama la început dacă e vorba despre o viroză sau o infecție respiratorie. Și atunci faci analize de laborator, la medicul specialist”, subliniază doctorul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”.

El precizează că există o subdiagnosticare a acestei bacterii, mai ales atunci când era vorba de o formă ușoară cu mycoplasma, care trecea fără să existe un diagnostic dovedit.

În ce țări se răspândește

În 2020, cazurile de infectare cu mycoplasma au început să dispară din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19. Acum însă, numărul îmbolnăvirilor a creascut. Potrivit unui articol publicat în Lancet, în noiembrie, „cele mai frecvente detecții“ în Europa au fost în Danemarca, Suedia, Elveția și Țara Galilor.

Autoritățile sanitare din Danemarca au declarat că a existat o creștere a infecțiilor începând din vară, cu „mult mai multe cazuri decât de obicei“. În Franța, au fost raportate „creșteri neobișnuite“ ale infecțiilor respiratorii cu mycoplasma pneumoniae, cu o circulație crescută de la începutul toamnei și un număr mai mare de cazuri în comparație cu 2019 și 2022, „reflectând o situație epidemică“.

Țările de Jos au raportat, de asemenea, o creștere a cazurilor de pneumonie, mai ales în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 14 ani.

Încă nu se cunoaște cauza exactă a creșterii numărului de cazuri de „pneumonie ambulantă”, însă, unii oficiali din domeniul sănătății spun că ar putea fi atribuit unei întârzieri după ridicarea restricțiilor COVID-19.

„În sezonul rece apar tot mai multe infecții respiratorii, cauzate de virusuri, dar și de bacterii. Virusurile gripale vor avea o intensitate mult mai mare de acum încolo. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în lume, există cam aceleași microorganisme, aceleași infecții virale, inclusiv mycoplasma pneumoniae. Aceasta este o bacterie atipică. Până acum vorbeam în general de cazuri izolate, de situații rare”, explică medicul Adrian Marinescu.

El avertizează că microrganismele și bolile infecțioase pot veni cu provocări serioase, mai ales dacă nu ținem cont de prevenție.

„Dacă prevenția a trecut în plan secundar, așa cum din păcate s-a întâmplat în ultimul timp, ne putem aștepta la situații care pun probleme din punct de vedere al sănătății publice”, transmite medicul.