Noi standarde de comercializare pentru produse asociate cu prima masă a zilei, adică pentru miere, gem și sucuri de fructe, au fost revizuite de oficialitățile Uniunii Europene. Astfel, sucurile de fructe și gemurile vor trebui să aibă mai mult fruct și să fie corect etichetate, iar pentru miere se vor introduce metode armonizate de analiză pentru a detecta falsificarea acesteia.

Supranumită și directiva privind micul-dejun, noua reglementare a Uniunii Europene stabilește norme comune privind compoziţia, denumirile de vânzare, etichetarea şi prezentarea sucurilor de fructe, a mierii și a gemului pentru a asigura libera lor circulaţie în cadrul pieței interne şi pentru a facilita alegerile consumatorilor.

Etichetarea borcanelor cu miere

Concret, în privința mierii, acordul va îmbunătăți transparența cu privire la originea acestui produs, lucru cerut de mult timp de apicultori. Normele actuale impuneau că pe recipientele cu miere trebuie să fie precizată țara de origine , dacă produsul provine dintr-o singură țară, dar lucrurile nu erau clare pentru amestecurile de miere de origine diferită.

„Comisia Europeană trebuie să propună un cod unic de identificare sau o tehnică similară pentru a putea stabili traseul mierii de la apicultori la consumatori. De asemenea, s-a convenit că ar trebui înfiinţată o platformă de experţi la nivelul UE pentru colectarea de informaţii în vederea îmbunătățirii controalelor, detectarea falsificării mierii şi furnizarea de recomandări pentru un sistem de trasabilitate care să permită stabilirea traseului mierii de la apicultori sau de la importatori“, se arată în comunicatul publicat după finalizarea negocierilor. Mai exact, pe eticheta borcanelor de miere vom găsi menționată țara sau țările de origine din amestecurile de miere, dar și procentul fiecărei origini. Statele de proveniență trebuie să fie indicate în ordine descrescătoare, în funcție de greutate.

De asemenea, se vor introduce metode armonizate de analiză pentru a detecta falsificarea mierii cu zahăr, o metodologie uniformă de urmărire a originii mierii şi criterii pentru a se asigura că mierea nu este supraîncălzită atunci când este vândută consumatorului final.

Asta pentru că mierea de albine este al treilea cel mai falsificat aliment din lume. O cercetare realizată la nivelul Uniunii Europene arată că aproape jumătate din mierea importată din Uniune este falsificată. Aceasta poate fi amestecată cu sirop de porumb, cu sirop de zahăr, aditivi și substanțe chimice. Iar mierea falsă nu are beneficiile celei autentice.

„Asociația Crescătorilor de Albine cerea acest lucru de peste zece ani. Avem o lege a apiculturii în care s-a introdus prin Parlament etichetarea, dar UE a zis că nu e conformă cu directiva europeană și că nu se poate aplica. Am fi de acord și să nu se amestece mierea dintr-o țară cu cea din altă țară, și i-am scris comisarului european acest lucru, pentru a se asigura o trasabilitate corectă, așa cum asigurăm și pentru mierea românească, ce se vinde la intern. În primul rând, consumatorul de produse apicole ar trebui să fie informat corect despre ce consumă. Acest lucru îi va ajuta pe cei care apreciază produsul autohton, pentru că se putea găsi în borcane amestec UE – 1% și Non UE – 99%“, a precizat Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, pentru „Adevărul“.

Zahăr din sucul de fructe și gemuri

Alte modificări vizează sucurile de fructe. Astfel, potrivit directivei, vor fi disponibile trei noi categorii: „suc de fructe cu zahăr redus“, „suc de fructe cu zahăr redus obținut din concentrat“ şi „suc concentrat de fructe cu zahăr redus“. În acest fel, consumatorii pot alege un suc cu cel puţin 30% mai puţine zaharuri . Pe etichetă va fi precizat și dacă „sucurile de fructe conţin numai zaharuri prezente în mod natural“ pentru a se face distincția între nectarurile de fructe și sucurile de fructe. Nu trebuie folosiți îndulcitori.

Nutriționiștii avertizează că trebuie să limităm consumul de suc de fructe și să-l tratăm ca pe „un răsfăț“.

„Consider că putem bea o cană cu suc de mere sau un fresh de portocale ca pe un răsfăț dulce, maximum o dată pe săptămână și având grijă ca ulterior să vină o masă cu conținut crescut proteic (carne de la păsări crescute la sol, pește, ouă bio, lactate integrale, leguminoase, nuci, semințe) și multe legume proaspete“, arată dr. Gabriela Profir, medic specialist medicină internă și specialist nutriționist expert în programe de slăbit.

O altă normă are în vedere conținutul obligatoriu de fructe din gemuri. Dacă până acum era obligatoriu minimum 350 de grame de fructe la un kilogram, noile reguli spun că sunt necesare 450 de grame pe kilogram. De la intrarea în vigoare, statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a transpune noile dispoziţii în legislaţia naţională şi încă 6 luni înainte ca aceasta să se aplice în întreaga Uniune.

Ce cantitate de miere sau gem putem consuma

Medicii nutriționiști ne recomandă să fim precauți în ceea ce privește cantitatea și originea acestor alimente. Nu ar trebui să consumăm la o singură masă și miere, și gem, și suc de fructe, ci să le vom alterna.

„Ar trebui să avem grijă la ce punem pe lângă miere sau gem, mai ales dacă vorbim despre micul-dejun. Avem nevoie de suport pentru energie, deci pe lângă ele să avem și o sursă de proteină de calitate: dacă suntem omnivori, să avem ouă, carne, pește, lactate integrale, iar dacă suntem vegani, să ne asigurăm că avem proteină de origine vegetală: avocado, măsline, nuci, semințe, tofu etc. Chiar și când suntem la dietă putem consuma gem, dulceață, miere, dar într-o cantitate cât pentru o sută de calorii la o porție de servire. Asta înseamnă o lingură, două pe zi, suficient pentru o felie de pâine cu unt“, a explicat dr. Gabriela Profir, medic specialist medicină internă și specialist nutriționist expert în programe de slăbit, pentru „Adevărul“.