Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.

Ministrul Lucian Bode la reuniiunea Consiliului JAI FOTO Arhivă

Potrivit paginii oficiale a Consiliului European, Formațiunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne se reunește o dată la trei luni.

Sursa citată mai arată că activitatea Consiliului constă în adoptarea, împreună cu Parlamentul European, a documentelor legislative care vizează garantarea drepturilor fundamentale, asigurarea liberei circulații a persoanelor pe teritoriul UE și oferirea unui nivel ridicat de protecție pentru cetățeni.

De altfel, Consiliul poartă responsabilitatea politicilor în materie de azil și imigrație, cooperarea judiciară în materie civilă și penală, protecția civilă și combaterea criminalității organizate și a formelor grave de criminalitate, precum și a terorismului, tot aici intrând astfel, și chestiunile legate de spațiul de liberă circulație Schengen al Europei.

Consiliul este totodată însărcinat cu facilitarea și consolidarea coordonării acțiunilor întreprinse de statele membre privind securitatea internă a statelor membre UE. Iar această securitate este realizată prin asigurarea protecției la frontierele externe și prin încercarea de a spori cooperarea polițienească și vamală.

Discuțiile pentru extinderea Schengen

De asemenea, sursa citată mai arată că în privința domeniilor legate de acquis-ul Schengen, discuțiile au loc în formatul comitetului mixt.

Formatul mixt este alcătuit din statele membre ale UE plus cele 4 țări care nu sunt membre UE, dar sunt membre ale spațiului Schengen, adică Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Totodată, în cazul măsurilor legislative, în urma unei discuții în cadrul comitetului mixt, acestea sunt adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Irlanda nu votează.

Următoarele reuniuni și când ar putea fi primită România în Schengen

Potrivit programului Consiliului JAI, următoarele reuniuni sunt programate pentru data de 8 decembrie, 9 martie 2023 și 8 iunie 2023.

Pe agenda următoarei reuniuni apare ca prim punct de dezbatere aderarea României, Croației și Bulgariei la Spațiul Schengen.

În ceea ce privește susținerea aderării României, statul român se confruntă însă cu opoziția Austriei . De altfel, o altă problemă este opoziția Olandei față de aderarea Bulgariei , primirea celor două state figurând împreună.

Surse din Parlamentul European au declarat pentru „Adevărul” că se discută inclusiv o decuplare a dosarelor celor două state, însă potrivit unor surse diplomatice citate de presa croată, opoziția față de Bulgaria ar putea reprezenta însă o problemă serioasă pentru Guvernul de la București, întrucât decuplarea celor două dosare este îngreunată de faptul că granița dintre cele două state nu a fost menită să fie graniță Schengen.

Pentru a separa cele două țări, ar fi nevoie de pregătirea protecției la graniță și organizarea trecerilor de frontieră în conformitate cu regulile Schengen, iar acest lucru ar putea dura ani de zile.