Cea mai mare și misterioasă carte din lume este Codex Gigas cunoscută drept „Biblia Diavolului”. Este realizată din pielea a 160 de măgari și cântărește peste 70 de kilograme. Nimeni nu știe până în prezent cine a scris-o și care a fost scopul său.

Codex Gigas cu reprezentarea diavolului FOTO wikipedia

Atunci când ne plângem că o carte este prea groasă sau prea grea, ar trebui să ne gândim la Codex Gigas. Este una dintre cele mai mari și mai misterioase cărți din lume.

Mult timp a fost considerată o adevărată carte a răului, o „Biblie a Diavolului” din cauza unor reprezentări cuprinse în paginile ei, inclusiv o ilustrare a diavolului, de dimensiuni gigantce. Codex Gigas suscită încă interesul oamenilor de știință fiind subiect de cercetare mai ales privind scopul realizării ei dar și originea clară.

O carte scrisă sub influența diavolului

În jurul lui Codex Gigas s-au conturat mai multe legende. Cea mai cunoscută este cea a călugărului Herman, un monah care viețuia într-o mănăstire medievală din Boemia, Cehia actuală. Călugărul Herman a fost pedepsit aspru fiindcă ar fi încălcat jurămintele monastice. Mai precis, ar fi fost condamnat să fie zidit de viu într-o încăpere. Cu ultimele puteri, călugărul Herman a cerut milostenie și s-a angajat să facă, în schimbul vieții, o carte care să cuprindă toată știința lumii.

Starețul, dar mai ales reprezentantul laic, au fost de acord. Condiția era ca Herman să termine cartea într-o singură noapte. Disperat, Herman a invocat forțele răului. Și-a vândut sufletul în schimbul ajutorului oferit. Diavolul l-ar fi ajutat să termine această carte uriașă în timpul necesar. Tocmai de aceea, pe una dintre pagini se află și acea reprezentare a diavolului. Evident, povestea este doar o legendă, fără urmă de adevăr.

O biblie uriașă pentru care s-au sacrificat 160 de animale

În realitate, spun specialiștii, Codex Gigas este o Biblie de dimensiuni gigantice. Pe lângă Vechiul și Noul Testament, în carte se mai află compilate și alte lucrări antice și medievale, precum o cronică a lui Iosif Flavius din secolul I d Hr, „Enciclopedia Etimologiae” de Isidor din Sevillia (secolul al VI lea), o colecție de lucrări medicale al lui Hippocrate, Teofil și mulți alții. Nu lipsește nici o cronică a Boemiei realizată de Cosmas din Praga în secolul al XI lea. Cartea este scrisă în latină vulgară și a fost datată în secolul al XIII lea. Specialiștii cred că a fost realizată cel mai probabil prin 1290, într-o mănăstire din Cehia, de un călugăr.

Cartea este impresionantă mai ales prin dimensiunile sale. Este lungă de 92 de centimetri, lată de 50 de centimetri și cu o grosime de 22 de centimetri. Cântărește în jur de 75 de kilograme și este nevoie de două persoane pentru a o manevra. Așa cum arată studiile, Codex Gigas are 320 de pagini realizate cu 160 de piei de măgar. Specialiștii cred că manuscrisul a fost realizat de un călugăr din Podlazice, o mănăstire de lângă Sedlec, în anul 1295. Nu se știe cine este autorul și cine a comandat o asemenea lucrare. Este clar că a fost o comandă costisistoare. Are miniaturi uriașe, cu reprezentări interesante, unicat în lume, ceea ce au presupus o muncă titanică dar și un talent pe măsură. Culmea, s-a constatat că lucrarea a fost opera unui singur călugăr.

S-a estimat că această carte a fost realizată, inclusiv prin realizarea miniaturilor, de-a lungul a 25 de ani. Codex Gigas a fost plimbat dintr-un loc în altul de-a lungul evului mediu și mai apoi în epoca modernă. De la Sedlec a ajuns la Brevnov, lângă Praga, prin anul 1300. După aceea, în 1594, împăratul Imperiului Romano-German, Rudolf al II lea, a dus-o în castelul său de la Praga. În anul 1648, după ce armata suedeză a reușit să jefuiască Praga, în timpul Războiului de 30 de ani, cartea a fost luată și dusă în Suedia. De atunci și până astăzi a rămas la Stockholm, în capitala Suediei.

O carte plină de mistere

Dincolo de aspectul său gigantic și de frumusețea execuției miniaturilor, Codex Gigas continuă să ascundă numeroase mistere. De exemplu, deși a fost realizată în 25 de ani, la analiza grafologică a ieșit faptul că a avut un singur autor. Deși anii au trecut peste el, mâna a rămas la fel de sigură, ca și cum ar fi fost scris într-o noapte, ca în legendă. Un mister este și dispariția a zece pagini din carte. Exact cele care se referă la regulile monastice ale Sfântului Benedict.

Propriu-zis este un cod de conduită în cadrul mănăstirii, elaborat de Benedict de Nursia în primele secole ale erei creștine. Nu se știe care a fost motivul. Un alt mister legat de Codex Gigas este prezența a unor capitole legate de exorcism , cu reprezentări explicite, dar și tot felul de formul magice, care nu avea legătură cu dogma creștină. Alăturarea lor unei cărți sfinte ridică ample semne de întrebare. Mai ales că sunt completate cu reprezentări ale unor demoni.