Antoaneta Elena Voicu, doctorița care a dezvăluit morțile suspecte de la spitalul „Sfântul Pantelimon”, este avertizor de integritate de mai mulți ani. Această calitate îi oferă o anumită protecție împotriva abuzurilor superiorilor.

Cele două doctorițe de la Spitalul Sfântul Pantelimon, acuzate de omor, au fost motivate în actele lor inumane de dorința de „a se pune bine cu conducerea (secției, spitalului) prin detensionarea situației existente între ATI și UPU”, susține asistenta care a dat totul în vileag, conform referatului procurorilor .

Capacitatea maximă de paturi pe secția ATI este de 25, însă numărul pacienților ATI depășesc de cele mai multe ori capacitatea secției. Din acest motiv pacienții ATI rămân și pe celelalte secții ale spitalului sau blocul operator, medicii ATI având obligația de a face consulturile acestora.

Această situație ducea frecvent la tensiuni între secții ATI și UPU.

Nu se știe dacă conducerea Spitalului cunoștea procedurile inumane pe care le foloseau cele două doctorițe pentru a elibera paturile de la ATI, dar cu siguranță acestea făceau viața mai ușoară pentru conducerea instituției.

Astfel că în momentul în care Antoaneta Elena Voicu, doctorul cu cea mai mare experiență de la secția ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon” din Capitală, a decis să sesizeze procurorii în legătură cu aceste abuzuri știa că riscă să intre în conflict cu conducerea spitalului și cu colegele sale.

Acest lucru s-a și întâmplat.

Voicu a declarat în exclusivitate pentru „Adevărul” că după ce au apărut detalii despre decese suspecte ale pacienților de la Spitalul ”Sfântul Pantelimon”, au început șicanele:

„Imediat după apariția scandalului, șefa de la ATI și conducerea spitalului au declanșat o campanie de hărțuire și denigrare împotriva mea. Cele două doctorițe, aflate acum în arest au făcut sesizări împotriva mea la Colegiul Medicilor să mi se retragă dreptul de liberă practică.”

Protejată de lege

În aceste condiții, persoanele aflate în situația Antoanetei Elena Voicu sunt protejate de lege întrucât au calitatea de avertizor de integritate.

Avertizorul de integritate este, conform Agenției Naționale pentru Integritate - persoana care sesizează cu bună-credință încălcări ale legii, ale deontologiei profesionale sau ale principiilor bunei administrări, eficienței, eficacității, economicității și transparenței, și care este încadrată în autorități publice, instituții publice, companii naționale, regii autonome de interes național și local, ori în societățile naționale cu capital de stat.

Simplu spus, avertizorul de integritate este persoana care sesizează cu bună-credință încălcări ale legii, și care poate fi:

– funcționar public – persoana învestită, prin numire într-o funcție publică din structura unei autorități sau instituții publice, cu prerogative în realizarea competenței acestora, în regim de putere publică, având ca scop realizarea unui interes public;

– personal contractual, conform Codului Muncii;

– personal care își desfășoară activitatea în baza unor statute speciale, medicii, profesorii, politistii, grefierii instanțelor, preoții etc.

Ce fapte sesizează avertizorul de integritate

Faptele care pot constitui subiectul unei avertizări de integritate sunt:

– infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, infracțiunile de fals și infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul;

– infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene;

– practici sau tratamente preferențiale ori discriminatorii în exercitarea atribuțiilor autorităților publice, institutiilor publice, companiilor naționale, regiilor autonome de interes național și local, ori a societăților naționale cu capital de stat;

– încălcarea prevederilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese;

– folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;

– partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepția persoanelor alese sau numite politic;

– încălcări ale legii în privința accesului la informații și a transparenței decizionale;

– încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice și finanțările nerambursabile;

– incompetența sau neglijența în serviciu;

– evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare și eliberare din funcție;

– încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;

– emiterea de acte administrative sau de altă natură, care servesc interese de grup sau clientelare;

– administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public și privat al autorităților publice, instituțiilor publice, companiilor nationale, regiilor autonome de interes national si local, ori a societatilor nationale cu capital de stat;

– încălcarea altor dispoziții legale, care impun respectarea principiului bunei administrări și cel al ocrotirii interesului public.

Cum sunt protejați avertizorii de integritate

Potrivit procedurii operaționale privind avertizorii de integritate, adoptate de Agenția Națională de Integritate, persoanele care semnalează faptele de corupție mai sus-menționate beneficiază de protecţie, după cum urmează:

– avertizorii în interes public, care au făcut o sesizare convinși fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii, beneficiază de prezumţia de bună-credinţă, până la proba contrară;

– la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplină sau alte organisme similare din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice, companiilor naționale, regiilor autonome de interes național și local, ori a societăților naționale cu capital de stat, au obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului sau al asociaţiei profesionale. Anunţul se face prin comunicat pe pagina de Internet a autorităţii publice, instituţiei publice sau a unităţii bugetare, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate;

– în situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, inspecţie şi evaluare a avertizorului, comisia de disciplină sau alt organism similar va asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i identitatea;

– în cazul avertizărilor în interes public, prevăzute la art. 5 lit. a) şi b) din Legea nr.571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, se vor aplica din oficiu prevederile art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor. Simplu spus, în cazul în care avertizarea are legătură cu infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul – putea să i se ascundă identitatea.

Antoaneta Elena Voicu, doctorița care a solicitat să se afle adevărul despre morțile suspecte de la spitalul „Sfântul Pantelimon” deoarece a făcut o sesizare privind „infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul”, putea să beneficieze de o prevedere din Legea privind protecția martorilor, anume identitatea să i se păstreze secretă.