Vremea continuă să se încălzească, ceea ce va duce la creșterea probabilității unor temperaturi periculos de ridicate. Căldura poate afecta pe oricine, dar unele grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă și bebelușii, prezintă un risc mai mare de vătămare gravă.

Pe măsură ce corpul se încălzește, vasele de sânge se deschid. Acest lucru duce la scăderea tensiunii arteriale și face ca inima să lucreze mai mult pentru a împinge sângele în jurul corpului, scrie BBC.

Acest lucru poate provoca simptome ușoare, cum ar fi o erupție cutanată provocată de căldură cu mâncărimi sau picioare umflate, deoarece vasele de sânge devin permeabile.

În același timp, transpirația duce la pierderea de lichide și sare și, în mod crucial, se schimbă echilibrul dintre acestea în organism. Acest lucru, combinat cu scăderea tensiunii arteriale, poate duce la epuizare din cauza căldurii. Simptomele includ: amețeli, greață, leșin, crampe musculare, dureri de cap, transpirație abundentă, oboseală, piele rece, palidă și umedă.

Dacă tensiunea arterială scade prea mult, crește riscul de atac de cord.

De ce reacționează corpul nostru în acest fel?

Organismul nostru se străduiește să mențină o temperatură centrală de aproximativ 37C (98F), indiferent dacă ne aflăm într-o furtună de zăpadă sau într-un val de căldură. este temperatura la care corpul nostru a evoluat pentru a lucra. Dar, pe măsură ce vremea se încălzește, organismul trebuie să lucreze mai mult pentru a-și menține temperatura centrală scăzută. Acesta deschide mai multe vase de sânge în apropierea pielii pentru a pierde căldura către mediul înconjurător și începe să transpire.

Pe măsură ce transpirația se evaporă, crește în mod dramatic căldura pierdută de la nivelul pielii.

Cum pot să mă protejez în condiții de căldură?

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au câteva sfaturi:

-Purtați haine adecvate, ușoare și largi.

-Rămâneți într-un loc cu aer condiționat pe cât posibil. Dacă locuința dumneavoastră nu are aer condiționat, mergeți la mall sau la biblioteca publică

-De asemenea, puteți suna la departamentul local de sănătate pentru a vedea dacă în zonă sunt deschise adăposturi de ajutor pentru căldură

-Limitați activitățile în aer liber sau reprogramați-le pentru atunci când temperatura este mai scăzută

-Beți multe lichide și nu consumați prea mult alcool

-Stați la umbră, folosiți o cremă de protecție solară cu factor de protecție solară (SPF) ridicat și indice UVA și purtați o pălărie cu boruri largi.

-Fiți atenți la cei care au dificultăți în a se menține răcoroși, cum ar fi persoanele în vârstă, cei cu afecțiuni de bază și cei care locuiesc singuri.

-Nu lăsați pe nimeni, în special bebeluși, copii mici și animale, într-un vehicul încuiat.

Cum să aveți un somn bun pe timp de caniculă

Folosiți cearceafuri subțiri, răciți-vă șosetele în frigider înainte de a le îmbrăca și respectați rutina obișnuită înainte de culcare, spun experții.

Este posibil ca persoanele cu insolație să nu mai transpire chiar dacă le este prea cald. Temperatura lor ar putea depăși 40C (104F) și ar putea avea convulsii sau își pot pierde cunoștința.

Cine este mai expus riscului?

Persoanele în vârstă sau unele afecțiuni pe termen lung, cum ar fi bolile de inimă, pot face ca persoanele să fie mai puțin capabile să facă față efortului pe care căldura îl exercită asupra organismului.

Diabetul poate face ca organismul să piardă apă mai repede, iar unele complicații ale bolii pot altera vasele de sânge și capacitatea de a transpira.

De asemenea, copiii și persoanele cu mobilitate redusă pot fi, de asemenea, mai vulnerabile. Bolile cerebrale, cum ar fi demența, pot, de asemenea, să-i facă pe oameni să nu fie conștienți de căldură sau să nu poată face nimic în privința acesteia.

Persoanele fără adăpost vor fi, de asemenea, mai expuse la soare. Cei care locuiesc în apartamentele de la ultimul etaj se vor confrunta, de asemenea, cu temperaturi mai ridicate.

Specialiștii spun că oamenii ar trebui să continue să își ia medicamentele în mod normal și să depună mai multe eforturi pentru a se menține răcoroși și hidratați.

Diureticele - numite uneori „pastile de apă” - cresc cantitatea de apă pe care corpul o elimină. Acestea sunt luate pe scară largă, inclusiv pentru insuficiența cardiacă. La temperaturi ridicate, acestea cresc pericolele de deshidratare și dezechilibrele în mineralele cheie din organism.

Antihipertensivele - care scad tensiunea arterială - se pot combina cu vasele de sânge care se dilată pentru a face față căldurii și pot provoca scăderi periculoase ale tensiunii arteriale.

Unele medicamente pentru epilepsie și Parkinson pot bloca transpirația și îngreunează procesul de răcire a organismului.

Și alte medicamente, cum ar fi litiul sau statinele, pot deveni mai concentrate și mai problematice în sânge, dacă există prea multă transpirație.

Ucide căldura?

Potrivit sursei citate, peste 700 de persoane din SUA sunt ucise în fiecare an din cauza căldurii extreme. Cele mai multe dintre acestea sunt atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, cauzate de efortul de a încerca să mențină temperatura corpului stabilă.

Din datele obținute, în urma valurilor de căldură anterioare, reiese că numărul de decese crește foarte repede - în primele 24 de ore de la apariția valului de căldură.

Sfatul medicului: consumați multe fructe și legume!

Pentru a trece cu bine peste vremea caniculară, medicul gălățean Alexandru Nechifor a făcut pentru „Adevărul” o listă cu alimentele care trebuie consumate şi ce trebuie evitat.

„Trebuie să consumăm fructe şi legume, cu un conţinut cât mai mare de lichide, cât mai colorate şi proaspete. Sunt de evitat mâncărurile grele sau cele uşor perisabile. Alimentele trebuie consumate constant pe tot parcursul zilei şi nu îngrămădite în una două mese. Avem nevoie de minimum 2,5 litri pe zi. La fel de important este să evităm pe cât posibil consumul băuturilor carbogazoase, pe cele care conţin cofeină şi alcool, care au efect de deshidratare”, susține medicul Alexandru Nechifor.

Persoanele cu afecţiuni cardiovasculare, supraponderale, sunt predispuse la complicaţii şi agravarea simptomelor în această perioadă, atrage atenţia dr. Nechifor.

„Pe perioada caniculei, persoanele cu afecţiuni cardiovasculare, supraponderale, sunt predispuse la complicaţii şi agravarea simptomelor, aşa că că trebuie să acorde o atenţie deosebită acestor măsuri şi să facă tot posibilul să se protejeze.Cei fără afecţiuni preexistente, să se adreseze medicului dacă au crampe musculare, aspect palid, oboseală, slăbiciune, ameţeli, greaţă sau vărsături. De obicei acestea sunt semnele că a fost depăşită capacitatea organismului de a-şi regla temperatura”, spune medicul Alexandru Nechifor.

De asemenea, medicul recomandă evitarea expunerii la soare în perioadele de maximă intensitate a radiaţiilor, între orele 11.00-17.00.