Diana Marinescu, o doctorandă la Angelicum Roma, care a semnat petiția pentru sărbătorirea Paștelui după calendarul astronomic, a primit mai multe comentarii injurioase: „O femeie nu are ce discuta la Sinod“, „Papa e antihrist“, „Asta e catolicismul, erezie“.

Papa Francisc la rugăciunea de Paște

Teodor Baconschi , fost ambasador al României la Vatican, spune că „Dacă Sinodul nu descurajează talibanismul conspiraționist și putinismul filetist, asemenea malformații morale vor deveni cartea de vizită a BOR“.

Și Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române a luat atitudine: „Majoritatea covârșitoare a comentariilor „adevăraților orrrtodocși” sunt de o vulgaritate depașită constant doar de pornografia formulată și ea agramat. Dacă așa arată „ortodoxul” român majoritar, avem deja o problemă mai urgentă decât aducerea ceasului pascal la ziua corectă. Pentru cei sceptici, trebuie spus imediat că ora va rămâne totuși aceeași: 00, 00“.

Petiția pentru sărbătorirea Paștelui după calendarul astronomic a fost inițiată de intelectuali de marcă ai României, printre care se numără Teodor Baconschi , Adrian Papahagi, Ana Blandiana, Andrei Pleșu.

„Primul Sinod Ecumenic, reunit la Niceea în anul 325, una din pietrele de temelie ale Ortodoxiei, a stabilit ca Biserica Lui Hristos, una, universală și apostolică, să celebreze Învierea Domnului într-o zi de duminică, aceeași pentru toți. Din epoca domniei lui Carol cel Mare în Apusul Europei până în secolul al XVI-lea, așadar și după regretabila schismă, creștinătatea s-a învrednicit să celebreze Paștele, an de an, împreună.

Din nefericire, probleme astronomice, complicații computistice și reașezări de calendare civile și ecleziastice, pe care nu le detaliem aici, au făcut ca astăzi creștinătatea să nu mai sărbătorească în aceeași zi Învierea Domnului. Atât lumea apuseană cât și cea răsăriteană s-au încurcat în calcule, greșite sau incoerente și de o parte, și de alta. Decalaje de calendar există între Orientul ortodox și Occidentul catolic sau protestant, și chiar în interiorul lumii ortodoxe, astfel că Bisericile ortodoxe din Rusia și Serbia, de pildă, sărbătoresc chiar și Nașterea Domnului în alt moment decât majoritatea creștinilor, după calendarul iulian neîndreptat (stabilit de Iulius Caesar înainte de Nașterea Domnului). Totuși, așa cum sublinia profesorul Teodor Popescu într-un studiu de referință în Biserica noastră, „azi nu ne mai întreabă și nu mai interesează pe nimeni de ce nu serbăm Paștile la o dată cu pasha iudaică; ne întreabă de ce nu serbăm Paștile o dată toți creștinii” (Teodor M. Popescu, „Problema stabilizării datei Paștilor: Privire istorică asupra divergențelor și computurilor pascale. Încercări de îndreptare. Greutatea și necesitatea unui acord. Propuneri și posibilități actuale”, Ortodoxia 16.3 (1964), p. 425)“, scriu inițiatorii în petiția care a strâns aproape 6.000 de semnături.

Cum se calculează data Paștelui

Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (pe 21 martie sau, în unii ani, cu cel mult două zile înainte sau după). Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sinodul I Ecumenic de la Niceea (anul 325) a luat în calcul data serbării Paştelui folosind regula: Paştele creştin va fi serbat în prima duminică după 14 Nisan, după luna plină, după echinocţiul de primăvară (21 martie).

Învăţaţii au constatat că acest calendar rămâne în urmă, aşa că pe 24 februarie 1582 Papa Grigore al XIII-lea îndreaptă eroarea, iar calendarul numit Gregorian este adoptat de statele catolice şi protestante. Cele de la Răsărit au rămas la calendarul iulian până în jurul anului 1920.

Bisericile ortodoxe nu au decis trecerea la calendarul gregorian imediat, ci abia după Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol din 1923.