Crin Antonescu, candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale, și-a lansat, miercuri, 9 aprilie, programul prezidențial. „Adevărul” vă prezintă ce conține programul acestuia în diferitele domenii prioritare.

Crin Antonescu, candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale FOTO Mediafax

Proiectul prezidențial al lui Crin Antonescu are 16 capitole.

Primul capitol pe care îl propune este recâștigarea încrederii în stat ce s-ar realiza printr-un nou tip de contract între administrație și cetățean. În acest sens, Crin Antonescu vrea să creeze o platformă pe care să fie toate instituțiile relevante ale statului. Acest prim capitol mai include, printre altele: redefinirea arhitecturii instituționale a statului, prin simplificarea, profesionalizarea și diferențierea rolurilor între autorități, dar și sprijinirea unei culturi administrative orientate spre serviciu public, unde funcționarul este respectat și format, răsplătit, dar și evaluat pe criterii clare.

Al doilea capitol vizează transparența puterii, inclusiv integrarea principiilor de transparență în toate politicile publice: acces la date, participare civică, responsabilitate instituțională. Acest capitol include și crearea unei etici digitale, mai precis reglementarea clară a utilizării AI în decizia publică, cu audit extern și supraveghere civică. Capitolul include și promovarea unei culturi a transparenței la toate nivelurile - prin campanii naționale de conștientizare, formarea funcționarilor publici, dialoguri recurente între instituții și societatea civilă.

Cel de-al treilea capitol din proiectul prezidențial al lui Crin Antonescu se referă la datoria statului față de oameni. Reducerea diferențelor între diversele categorii sociale s-ar putea concretiza printr-un standard național minim de echitate socială, dar și prin promovarea rolului seniorilor, prin includerea lor în educație, cultură și comunitate, pe baza experienței și competenței.

În programul prezidențial al lui Crin Antonescu, cel de-al patrulea capitol este reprezentat de politica externă. Aici, candidatul își propune printre altele impunerea României ca partener indispensabil în Europa Centrală, Balcanii de Vest și zona Mării Negre, astfel încât orice proiect de construcție și cooperare politică sau economică durabil, cu impact regional, să fie, practic, imposibil de realizat în absența țării noastre. Un alt obiectiv este creșterea rolului României în consolidarea Flancului Estic al NATO prin conceperea posturii de apărare și securitate națională în jurul bazelor NATO din țară va fi un obiectiv fundamental de politică externă. Tot pe partea de politică externă, Crin Antonescu își propune stimularea interesului SUA de a-și spori prezența și implicarea în ecuația regională de securitate din Europa Centrală, Balcanii de Vest și zona Mării Negre, prin creșterea rolului strategic activ al României în regiune.

O prioritate în capitolul de politică externă este aceea ca România să frucfitifce oportunitățile de ocupare a unor funcții la vârf în organizații internaționale de top precum UE, NATO, OSCE, ONU, Banca Mondială sau BERD. Prioritatea sună foarte bine la prima vedere, însă Crin Antonescu nu a specificat dacă aceste funcții ar urma ocupate de profesioniști cu expertiză, și nu de politicieni împinși în față, așa cum au fost numeroase cazuri în ultimii ani.

Cel de-al cincilea capitol al programului lui Crin Antonescu poartă numele „Europa suntem noi“, propunându-și redefinirea rolului României în Uniunea Europeană, negocieri și afaceri europene cu impact real, precum și valorificarea intelectualilor români care pot propune idei și viziuni valoroase cu privire la politicile europene și marile teme strategice relevante pentru România și Europa prin intermediul unui forum intelectual de înalt nivel.

România trebuie să ocupe funcții de top în organizațiile internaționale

Capitolul al VI-lea din program este alocat apărării, purtând titlul generic „Apărarea începe acasă“. Obiectivul strategic la acest capitol este descurajarea oricărei forme de agresiune împotriva teritoriului național și a intereselor naționale în perimetrele de interes strategic ale României: Europa Centrală și de Est, Balcanii de Vest și bazinul Mării Negre.

Capitolul dedicat apărării vizează și protecție cibernetică și contra amenințărilor hibride - prin infrastructură digitală de reziliență națională, susținută prin colaborarea cu NATO, UE și Israel, dar și constituirea unei rezerve cyber ca forță de descurajare complementară. În capitolul al VI-lea sunt vizate și investiții în domeniul naval, precum și un plan de investiții în infrastructură pentru găzduirea de trupe aliate.

Cel de-al VII-lea capitol este intitulat „Noul model economic“. Aici, Crin Antonescu propune menținerea cotei unice, dar și instituirea urgentă a unui mecanism de monitorizare și alertă timpurie a fondurilor europene de toate tipurile, pentru a anticipa blocajele și întârzierile în accesarea acestora. Alte obiective pe partea economică vizează susținerea unui Pact Național pentru Antreprenoriat, reforma achizițiilor publice pentru accelerarea investițiilor și atragerea de fonduri europene, dar și One-Stop Shop pentru investitori - un punct unic de contact care să centralizeze corespondența dintre instituții și să livreze decizii rapide.

Capitolul VIII, intitulat „România-furnizor de securitate energetică“, subliniază faptul că România trebuie să devină furnizor regional de securitate energetică prin poziția sa geografică strategică, diversitatea de resurse de care dispune, expertiza, rezervele confirmate și accesul la fonduri. Una dintre soluțiile propuse este să trecem de la Green Deal la Smart Deal și să facem o tranziție inteligentă de la cărbune la gaz, pe termen scurt și mediu, și de la gaz la energie nucleară, pe termen lung. La același capitol, Crin Antonescu spune că va încuraja finalizarea noilor parcuri solare și eoliene în lucru, cofinanțate din fonduri europene, care depășesc 10.000MW, potențialul României fiind printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Poliția Română, competențe sporite, după modelul FBI, dar cu deficit uriaș de personal

Cel de-al IX-lea capitol din program poartă titlul „Siguranța cetățeanului – demnitate fără frică de violență“. Conform proiectului, Criminalitatea organizată, clanurile și rețelele de trafic de droguri nu vor mai fi tratate ca fapte izolate, ci ca amenințări directe la adresa siguranței naționale.

O altă propunere legată de siguranța cetățenilor se referă la acordarea de competențe sporite Poliției Române și Parchetelor, pentru intervenții rapide și coordonate, dar și serviciilor de informații după modelul FBI.

Crin Antonescu dorește promovarea unei culturi naționale a siguranței, însă nu are vreun proiect pentru a reduce masiv deficitul uriaș de personal din Ministerul Afacerilor Interne, cel mai mare deficit de după 1989, de nu mai puțin de 37.000 de persoane. Iar fără un personal adecvat nu poți pretinde o creștere a siguranței.

Și tot candidatul PSD-PNL-UDMR susține consolidarea Agenției Antidrog după modelul american al DEA (Drug Enforcement Agency), cu prerogative, resurse și conexiuni internaționale, pentru a deveni un instrument eficient în lupta cu drogurile. Aici s-ar impune însă o restructurare din temelii a Agenției Antidrog, având în vedere că aceasta are constant un buget uriaș, însă rezultatele sunt departe de așteptări, iar traficul de droguri a crescut constant în România, în special în școli și licee.

Al X-lea capitol din programul prezidențial al lui Crin Antonescu este dedicat justiției, fiind intitulat cu limbaj de lemn și stereotop „Justiția – echilibrul națiunii“. Aici, una dintre propuneri vizează accelerarea cauzelor de interes public și de mare corupție, prin proceduri de urgență pentru cauze ce riscă să compromită încrederea socială.

Tot pe partea de justiție se propune o nouă pedagogie juridică în societate: România are nevoie de educație juridică timpurie, încă din școli, dar și de o mai mare responsabilizare juridică a instituțiilor.

Nu se precizează însă nimic pe partea de justiție legat de faptul că la multe instanțe din țară încărcătura de dosare per magistrat este una extrem de mare și că sunt multe instanțe unde este imperios necesară o creștere a numărului de magistrați. Iar un număr adecvat de judecători ar duce automat la o reducere a timpului de soluționare a dosarelor de la instanțe, un detaliu esențial neinclus în programul prezidențial.

Cel de-al XI-lea capitol se referă la sănătate, sub denumirea „Sănătatea – rețeta pentru prosperitate“. Aici se are în vedere o accelerare și prioritizare a investițiilor din fonduri europene pentru sănătate, fiind vizate printre altele modernizarea spitalelor prin PNRR și investiții masive în toate spitalele din România.

Crin Antonescu mai spune că prioritatea sa va fi să se asigure că drepturile și siguranța pacientului vor fi întărite. Candidatul la alegerile prezidențiale nu spune însă ce va face pentru ca în majoritatea spitalelor de stat „atențiile” pentru cadrele medicale să nu mai fie o constantă nefericită, iar actul medical să nu mai fie condiționat de banii dați de pacienți. Pentru că reformarea sistemului public de sănătate trebuie să înceapă de la reformarea mentalităților mercantile a unei mari părți a personalului medical.

Cel de-al XII-lea capitol din program, intitulat „Educația-coloana vertebrală a unei națiuni prospere“, face referire la faptul că educația trebuie să fie prioritate națională, adăugând că sunt necesare o orientare către științe aplicate, formare tehnologică de vârf, antreprenoriat, industrii creative și digitalizare responsabilă. La acest capitol, o propunere vizează implicarea elevilor, profesorilor și cercetătorilor români din diaspora în proiectele de educație ale României.

De asemenea, tot pe partea de educație, un obiectiv este reprezentat de promovarea unei viziuni educaționale orientate spre gândire critică, nu doar acumulare de informație.

Cel de-al XIII-lea capitol din programul prezidențial al lui Crin Antonescu este dedicat culturii și patrimoniului și propune printre altele susținerea unui model strategic de diplomație culturală, România trebuind să redevină un actor influent prin exportul de cultură. Iar acest deziderat se poate realiza prin reprezentanțele Institutului Cultural Român, dar și prin promovarea activă a patrimoniului cultural.

Capitolul XIV cu titlul creat parcă cu AI „Imagine Națională, putere subtilă și proiecție strategică“ propune crearea unui Program prezidențial pentru Imagine Națională prin care personalități cu realizări notabile din cultură, artă, știință, sport, business și din diaspora să promoveze România. Un alt obiectiv la acest capitol este acordarea de burse pentru tinerii care fac performanță în educație, cercetare, cultură, diplomație.

Al XV-lea capitol al programului lui Crin Antonescu vizează susținerea mult mai mare a diasporei și transformarea acesteia într-o rețea globală de influență românească.

În fine, cel de-al XVI-lea capitol și ultimul din programul prezidențial al lui Crin Antonescu se referă la crearea unui „Centru pentru Gândire Strategică” pentru a corela date, semnale, tendințe, informații și idei din toate domeniile critice: educație, sănătate, mediu, economie, cultură, apărare, geopolitică.