Ce conține noua tranșă de documente legate de asasinarea lui Kennedy declasificată recent de administrația Biden

Ce conține noua tranșă de documente legate de asasinarea lui Kennedy declasificată recent de administrația Biden

Adminstrația Biden a declasificat joi mai bine de 13.000 de documente legate de asasinarea celui de-al 35-lea președinte al SUA, John F. Kennedy, la 22 noiembrie 1963, dar acestea sunt parțial redactate și circa 2% dintre informații rămân secrete după 59 de ani, a relatat NBC News.

Americanii rămân suspicioși în legătură cu asasinului lui Kennedy FOTO Arhivă

Americanii rămân suspicioși în legătură cu asasinului lui Kennedy FOTO Arhivă

Potrivit Arhivelor Naționale ale SUA, aproximativ 98% din documentele anterior clasificate au fost desecretizate în conformitate cu o lege dată în 1992 privind un termen de 25 de ani pentru publicarea lor în totalitate, care a expirat în 2017.

Documentele publicate până acum nu au reușit să diminueze convingerea multor americani, care a dat naștere la teorii conspiraționiste, cum că asasinul lui John F. Kennedy, Lee Harvey Oswald, nu a acționat singur, relatează Politico.

Dosarul voluminos pe care CIA l-a adunat despre acesta, atât înainte cât și după asasinat, a amplificat aceste suspiciuni care astfel au persistat de atunci.

Potrivit Politico, multe dintre documentele legate de asasinat făcute publice în acest an conțin detalii suplimentare din dosarul numit „201” despre personalitatea ucigașului.

Oficialii de la Casa Albă, Arhivele Naționale și CIA, care au participat la negocierile privind declasificarea, au declarat pentru Politico Magazine că această nouă tranșă va fi cea mai semnificativă din 2017, când administrația Trump a început să facă publice aceste documente guvernamentale secrete.

Totuși nu este de presupus ca acestea să conțină dezvăluiri explozive de genul celor care ar pune la îndoială autorul asasinatului așa cum susțin unele teorii ale conspirației.

Noile informații au fost așteptate cu interes de către istoricii și cercetătorii care încearcă să înțeleagă cum se poate explica reticența guvernului de a păstra secrete atâta vreme detaliile care pot lămuri asasinarea unui președinte american.

Călătoria misterioasă a lui Oswald în Mexic

Probabil că noua tranșă de documente va face mai multă lumină în privința activităților agenților CIA sub acoperire în Mexico City, care, la momentul vizitei lui Oswald, în septembrie 1963 (cu mai puțin de două luni până la asasinat), îl supravegheau intensiv pe acesta.

Dosarele anterior declasificate au arătat că acesta, un adept autodeclarat al marxismului, ar fi încercat să obțină o viză pentru a putea fugi în Cuba și, cu prilejul acelei călătorii, ar fi intrat în legătură cu spioni sovietici și cubanezi, între care și un specialist în asasinate din cadrul KGB. Acele documente au sugerat că stația CIA din capitala Mexicului ar fi gestionat defectuos probe care, dacă ar fi ajuns rapid la agențiile de securitate de la Washington, i-ar fi putut salva viața lui Kennedy.

Veteranul CIA care și-a ascuns trecutul de Congres

George Joannides a avut rolul de legătură între CIA și o comisie specială a Congresului din anii `70 care reluase ancheta asupra uciderii președintelui american. Aceștia s-au declarat revoltați când au aflat ulterior că acest agent, care a murit în 1990, se afla într-un conflict de interese major la momentul anchetei, dat fiind că se aflase în fruntea unor operațiuni de spionaj menite să răstoarne dictatura lui Fidel Castro. Mulți istorici au avansat presupunerea că ar fi existat o conexiune între acestea și asasinat.

Dosarul 201

Acest dosar conținând informații despre personalitatea asasinului, denumit „201” conform clasificării militare a informațiilor personale, a fost făcut în mare parte public în urmă cu mai mulți ani. Totuși anumite secțiuni au rămas secrete din considerente de securitate națională sau de confidențialitate. Potrivit CIA, în dosar, care ar avea peste 50.000 de pagini, se găsesc toate informațiile adunate de agenție despre Oswald.

Faptul că CIA a compilat acest dosar a indicat pentru mulți faptul că agenția ar fi știut mai multe decât a fost dispusă să admită și ar fi putut fi conștientă de amenințarea pe care ar fi reprezentat-o pentru Kennedy. El a fost creat în decembrie 1960, cu aproape trei ani înainte de a comite crima, după tentativa eșuată a lui Oswald de a fugi în URSS.

Comisia Warren care a anchetat moartea lui Kennedy a concluzionat în 1964 că Oswald a acționat singur - totuși, nu a avut acces niciodată la dosarul complet. Potrivit unei note interne a CIA, datată februarie 1964 și declasificată de multă vreme, agenția era la curent cu faptul că cel puțin 37 de documente dispăruseră din dosar la scurt timp după asasinat, între care documente pe care FBI și Departamentul de Stat le furnizase CIA. Noua tranșă de documente ar trebui să dezvăluie mai multe porțiuni anterior redactate din acest dosar.

Culisele descretizării documentelor

Deși nu a dorit să comenteze detaliile documentelor care vor fi făcute publice în această săptămână, William J. Bosanko, directorul operațional al National Archives and Records Administration, a sugerat într-o declarație pentru revista POLITICO că Arhivele și CIA și-au rezolvat unele dintre divergențe, ceea ce a dus la "o mai mare deschidere și transparență" care va permite ca documente suplimentare să fie făcute publice.

Oficialii guvernamentali au explicat joi că CIA, Departamentul de Justiție, Pentagonul și alte agenții care continuă să păstreze secrete documente legate de asasinat vor emite, la cererea lui Biden, așa-numitele planuri de transparență în care vor explica publicului în termeni generali ce fel de documente sunt încă clasificate și de ce. Într-un ordin care se așteaptă să fie publicat săptămâna aceasta, Biden va cere agențiilor să continue să colaboreze cu Arhivele pentru a publica restul documentelor l egate de asasinat.

Președintele Kennedy a fost asasinat la Dallas, la 22 noiembrie 1963, în timp ce se deplasa într-un convoi de mașini cu acoperiș deschis în Dealey Plaza.

La scurt timp, Oswald, un tânăr de 24 de ani, autoproclamat marxist, a fost arestat într-un cinematograf din apropiere, după ce poliția îl vâna pe ucigașul unuia dintre colegii lor.

El a negat că a împușcat pe cineva, susținând în fața reporterilor că a fost un "țap ispășitor".

Mai târziu, a fost acuzat că l-a împușcat mortal pe președinte cu o pușcă de 21 de dolari comandată prin poștă, de la etajul șase al unui depozit de manuale școlare din apropiere.

La două zile după asasinat și arestarea sa, în timp ce era escortat de la sediul poliției din Dallas la închisoare, în fața presei din întreaga lume, un bărbat pe nume Jack Ruby l-a împușcat mortal pe Oswald.

Ulterior, Ruby a fost găsit vinovat de crimă și condamnat la moarte.

Sursa: adevarul.ro


populare
astăzi

1 Greu de crezut așa ceva, dar...

2 Culisele picante din spatele așa-zisei crize dintre partidele „condamnate” să împartă un ciolan mai auster

3 VIDEO Singura întrebare care l-a făcut pe Putin să tușească...

4 DOCUMENT Pensiile rămân înghețate o perioadă, salariile bugetarilor la fel, dar pentru întreg anul viitor / Toate modificările importante

5 Observația lui Liviu Avram despre legătura dintre Ciucă și Georgescu în contextul noilor dezvăluiri