Demența este o boală incurabilă și debilitantă care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Oamenii de știință continuă să caute răspunsuri pentru a trata boala, însă cele mai bune rezultate vin în urma prevenției.

Un studiu nou arată noi dovezi cu privire la legătura dintre aportul de magneziu și sănătatea creierului. Studii anterioare au arătat că aportul de magneziu alimentar este implicat în procesele biologice legate de îmbătrânirea creierului și poate contribui la prevenirea neurodegenerării care duce în cele din urmă la demență.

Mecanismele exacte care stau la baza efectelor neuroprotectoare ale magneziului nu au fost identificate în mod clar, în special în ce moment aportul de magneziu începe să afecteze sănătatea creierului. Deoarece stilul de viață și dieta sunt factori de risc modificabili pentru demență, este important să se știe mai multe despre rolul magneziului ca agent preventiv, scrie New Atlas .

Volumul creierului, indiciu important în demență

Studiul, realizat de cercetătorii de la Universitatea Națională Australiană, a analizat volumele cerebrale și leziunile de substanță albă (WML) și asocierea acestora cu magneziul alimentar. Aceștia au examinat, de asemenea, asocierea dintre tensiunea arterială și magneziu și dacă există diferențe în aceste asocieri între bărbați și femei.

Volumul creierului este un factor important de luat în considerare, deoarece contracția creierului (atrofia) la persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer precede apariția simptomelor clinice. Atrofia hipocampusului, structura complexă a creierului care joacă un rol în învățare și memorie, este o caracteristică timpurie a bolii Alzheimer.

Materia albă se găsește în tot sistemul nervos central, dar în mare parte în interiorul creierului. Este alcătuită din mănunchiuri de milioane de fibre nervoase care se conectează la materia cenușie a creierului.

Magneziul, efect neuroprotector

Leziunile de substanță albă (WML) sunt anomalii care se văd ca niște pete luminoase pe scanările RMN ale creierului. Ele pot reflecta îmbătrânirea normală și nu au nicio semnificație clinică. Dar pot, de asemenea, să indice inflamații și deteriorări ale mielinei, care este învelișul izolator din jurul nervilor. Se crede că WML-urile sunt un semn timpuriu al afecțiunilor neurodegenerative precum boala Alzheimer sau accidentul vascular cerebral.

Studiul actual a inclus 6.001 participanți cu vârste cuprinse între 40 și 73 de ani, care nu prezentau semne de tulburări neurologice. Toți erua înscriși în Biobank UK.

Participanții au fost rugați să completeze un chestionar online de cinci ori pe parcursul a 16 luni, iar răspunsurile lor au fost folosite pentru a le calcula aportul zilnic de magneziu pe baza a 200 de alimente cu porții de diferite dimensiuni.

Cercetătorii au descoperit, pentru prima dată, că magneziul alimentar a fost asociat cu volume mai mari ale creierului și cu WML mai mici, în special în materia cenușie și albă. Ei au constatat că efectul neuroprotector al magneziului a fost substanțial, dar a variat în diferite regiuni ale creierului, fiind deosebit de puternic pentru materia cenușie și hipocampus.

Efect vizibil doar la femei

În comparație cu o persoană cu un aport normal de magneziu de aproximativ 350 mg (0,1 oz) pe zi, s-a constatat că cei care au consumat mai mult de 550 mg (0,2 oz) de magneziu pe zi aveau o vârstă a creierului cu aproximativ un an mai mică decât „vârsta corpului”, până la 55 de ani.

„Studiul nostru arată că o creștere cu 41% a aportului de magneziu ar putea duce la o mai mică contracție a creierului legată de vârstă, ceea ce este asociat cu o funcție cognitivă mai bună și cu un risc mai mic sau cu un debut întârziat al demenței la o vârstă mai înaintată”, a declarat Khawlah Alateeq, autorul principal al studiului.

Deși datele au arătat asocieri puternice între magneziul alimentar și volumele cerebrale și WML la bărbați și femei, posibilele efecte neuroprotectoare ale magneziului au fost semnificative doar la femei. Efectul a fost mai puternic la femeile aflate în postmenopauză decât la femeile aflate în premenopauză, dar cercetătorii subliniază că acest lucru se poate datora proprietăților antiinflamatorii ale magneziului. În mod neașteptat, studiul nu a arătat nicio asociere între aportul de magneziu alimentar și tensiunea arterială.

Alimente ce ar trebui incluse în meniu

Pe baza rezultatelor studiului lor, cercetătorii recomandă creșterea aportului de magneziu de la o vârstă mai tânără pentru a se proteja împotriva bolilor neurodegenerative.

„Studiul arată că un aport mai mare de magneziu alimentar poate contribui la neuroprotecție mai devreme în procesul de îmbătrânire, iar efectele preventive pot începe la 40 de ani sau chiar mai devreme”, a declarat Alateeq. „Acest lucru înseamnă că oamenii de toate vârstele ar trebui să acorde o atenție sporită aportului lor de magneziu”, a completat el.

Deci, se pare că bananele, legumele cu frunze verzi, avocado, caju și migdale, legumele, tofu, peștele gras, semințele și cerealele integrale ar trebui săfie incluse în meniu. Dar să nu uităm de desert: ciocolata neagră este, de asemenea, foarte bogată în magneziu.