„Trimișii” premierului Marcel Ciolacu au încins spiritele pe scena politică din România. Analiștii de politică externă nu contestă decizia primului ministru, însă punctează că unele aspecte trădează o improvizație și o lipsă de pregătire a politicienilor români pe plan internațional.

Premierul a venit cu o nouă poziție în privința emisarilor FOTO Mediafax

„Se pare că, într-adevăr, nu avem un canal de dialog direct cu administrația Donald Trump. Asta chiar dacă, la nivel 2-3 relațiile dintre România și SUA funcționează în continuare. (…) România este țară graniță cu Ucraina, stat aflat în plin război, motiv pentru care România își dorește o pace în Ucraina care să asigure o arhitectură de securitate pe termen lung. România nu-și dorește o pace formală care să-i permită Federației Ruse să se înarmeze, să-și dezvolte economia de război. (…) Dacă Kievul pică și Ucraina este sub controlul Federației Ruse, riscurile și amenințările de Securitate, atât pentru noi, cât și pentru Republica Moldova, vor fi mult mai mari. Ori, în acest context, România marșează pe poziția Uniunii Europene vis-a-vis de conflictul din Ucraina, dar în același timp trebuie să mențină parteneriatul strategic cu Statele Unite stabil și cu perspective de lungă durată”, explică analistul geopolitic Răzvan Munteanu pentru „Adevărul”.

Decizia trimiterii unor emisari nu este greșită, însă un astfel de plan ar fi trebuit să vină mult mai devreme și să pună la punct un mandat pentru cei nominalizați să intervină în afara granițelor pentru susținerea intereselor României, a mai explicat analistul: „România ar fi trebuit să înceapă mult mai rapid această procedură de a deschide canalele de comunicare cu Washington-ul încă din perioada noiembrie 2024. Însă, din păcate, haosul politic intern în care ne-am aflat a făcut că aceste proceduri să întârzie. (…) Acum, însă, este importantă alegerea cu atenție a acestor emisari și vom vedea în viitorul apropiat dacă alegerea acestor emisari a fost o alegere corectă sau nu. Dar decizia în sine, de a trimite emisari, în momentul de față este o decizie bună”.

Analistul de politică externă Radu Magdin subliniază în același timp că ar fi fost nevoie de discreție. „În vremuri complicate se explorează tot felul de soluții. Ideea de emisar special, fie permanent, fie ad-hoc, nu este o idee rea. Felul în care se comunică însă numirea, atribuțiile, felul în care se pune de acord cu emisarul ce anume trebuie comunicat sau ce nu trebuie comunicat, asta arată, de fapt, profesionalismul unei administrații sau nu. Și, din păcate, arată că mai degrabă a fost o soluție improvizată din partea premierului. (…) Domnul Sprînceană este cunoscut pentru cei care se uită la Statele Unite, ca un tip influent în zona Florida și la Mar-a-Lago. Această influență este reală. Poate că ar fi fost mai bine dacă mandatul său ar fi presupus o mai mare discreție. Până la urmă, este util pentru contactele sale. Nu cred că era necesar să intre în dezbaterea publică cu ce și cum, ci să transmită anumite mesaje corect către oficiali americani din partea domnului Ciolacu”, a explicat la rândul său analistul de politică externă Radu Magdin.

Care sunt mizele

„România, în calitate de membru al UE și având un parteneriat strategic cu SUA, se află într-o poziție oarecum dificilă în momentul de față. În primul rând, este vorba de anularea alegerilor din România, ceea ce a nemulțumit Washingtonul. Nu este vorba neapărat de interzicerea lui Călin Georgescu, ci mai degrabă de faptul că România a arătat că este slabă în fața ingerințelor externe”, a mai punctat analistul geopolitic Răzvan Munteanu.

Pe lângă situația de la nivel extern intervine și aspectul electoral, analiștii subliniind că anumite puncte de vedere vin pe fondul campaniei prezidențiale. În același timp, atât poziționările politicienilor cu funcții în stat, cât și cele ale candidaților încearcă să facă față situației complicate de la nivel extern.

„Aici este o foarte mare problemă atât pentru politicienii din cursa prezidențială, care trebuie să îmbine cu foarte mare atenție ambele situații, cât și pentru clasa politică în general a României. (…) În contextul ăsta vedem candidați politici care încearcă să îmbine cele două paradigme ale politicii externe, vorbesc de o pace durabilă în Ucraina și în același timp recurg la narative precum, să spunem, atacarea mișcării woke sau a lui George Soros”, a mai explicat Răzvan Munteanu, făcând referire la temele folosite de Donald Trump.

De altfel, în momentul de față Ambasada României la Washington nu reușește să deschidă un canal de comunicare cu administrația Trump, față de care ambasadorul Andrei Muraru a avut mai multe poziții contrare, iar președintele interimar Ilie Bolojan are o capacitate de proiecție a puterii politice externe redusă în momentul de față, a mai punctat Răzvan Munteanu, subliniind în același timp că „efectele politice țin mai degrabă de cursa electorală din România. Și, evident că, de aici, pot să fi diferite narative de a critica sau de a apăra decizia premierului”.

Fostul președinte Traian Băsescu a avertizat cu privire la posibilitatea ca SUA să nu recunoască rezultatul alegerilor, afirmând ulterior, despre trimiterea emisarilor, că decizia lui Marcel Ciolacu a uzurpat atribuţiile preşedintelui interimar Ilie Bolojan.

Analistul de politică externă Radu Magdin a explicat în context că fostul șef de stat, „deși are dreptate cu multe din lucrurile pe care le spune, câteodată supralicitează din rațiuni politice alte aspect”.

Scandal în jurul „emisarilor” trimiși de Ciolacu

Premierul a declarat la începutul lunii că a trimis doi emisari în SUA, dintre care unul stabilit deja peste ocean. Ulterior a venit cu clarificări, afirmând că, de fapt, „vor fi sute de emisari” și că-și dorește ca actualul candidat susținut de coaliție la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu să „transforme acest lucru într-un fenomen”. Explicația dată de premier, referitoare la lobby-ul american, a atras însă cele mai multe critici: „știţi politica americană în care fac anumite întâlniri, party, dar cu ştaif, unde se strâng anumite sume pentru zona social”.

Poziționările unuia dintre „emisarii” trimiși de premier au adus și o serie de atacuri la adresa conducerii Executive, fiind cerută chiar demisia premierului și oprirea campaniei prezidențiale. Dragoș Sprînceană, om de afaceri stabilit în SUA de peste 20 de ani și unul dintre personajele cu care a confirmat că a vorbit Marcel Ciolacu, a spus că SUA ar trebui „să ignore un pic mesajele României, pro-Ucraina și pro-Franța, deoarece avem un președinte interimar care nu va mai conta într-o lună sau o lună și jumătate”.

Candidații înscriși în alegerile prezidențiale, președinta USR, Elena Lasconi, și primarul Capitalei Nicușor Dan i-au solicitat premierului clarificări privind declarațiile făcute de Dragoș Sprînceană.

Premierul Marcel Ciolacu răspuns că „părerile exprimate în spaţiul public de diverşi cetăţeni români care nu au nicio calitate oficială sunt pur personale şi nu implică o poziţie a statului român. Poziţiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituţionale, în strânsă legătură cu Preşedinţia şi Ministerul Afacerilor Externe. Priorităţile politicii externe româneşti rămân, aşadar, neschimbate”.