Specialiștii în patrimoniu spun că din experiența jafului de la Muzeul Drents statul român ar trebui să tragă învățăminte serioase, în special legate de finanțarea domeniul culturii și al patrimoniului, dar mai ales al securității și protejării artefactelor.

Coiful de aur de la Coțofenești FOTO Drents Museum

„Probleme grave în ceea ce privește protejarea patrimoniului cultural național”

Istoricul Dănuț Huțu, specialist în patrimoniu și director al Direcției Județene de Cultură Botoșani, spune că după furtul tezaurului dacic din Olanda, problemele de securitate a patrimoniului au ajuns în atenția opiniei publice și a guvernanților, fiind un punct de plecare pentru luarea unor măsuri.

„Acum să vedem și partea plină a paharului. Și această parte plină a paharului este că, în sfârșit, problema protejării patrimoniului cultural național a devenit o temă. Și a devenit o temă prin ce? Printr-un eveniment negativ excepțional. A trebuit să se întâmple acest eveniment ca toate aceste probleme vechi din acest domeniu să iasă în evidență și să fie luate în seamă. Pentru că trebuie să spunem că în România, din păcate, există probleme destul de grave în ceea ce privește protejarea patrimoniului cultural național. Programele naționale care ar trebui să finanțeze măcar săpăturile arheologice sunt de domeniul ridicolului. Nu mai vorbesc de condițiile destul de precare de conservare și de păstrare a bunurilor culturale care există în multe muzee”, precizează Dănuț Huțu. Istoricul botoșănean spune că există și exemple pozitive în România, de muzee reabilitate, în care s-au investit bani și au fost oferite condiții europene. Dar aceste situații sunt prea puține.

„Această politică a lui zero a dus inevitabil la acestă chestiune”

Specialistul botoșănean spune că incidentul de la Muzeul Drents nu ar trebui să ne facă să recurgem la soluții extreme și ridicole, precum izolarea patrimonialǎ sau ieșirea în Europa cu replici ale artefactelor importante. „Patrimoniul cultural național trebuie cunoscut de partenerii noștrii europeni. Noi nu putem rămâne într-o izolare, fiindcă arta este un bun al tuturor. Cultura este a tuturor, noi suntem parte a unei culturi europene, nu suntem o cultură izolată. Am auzit opinii că ar trebui să nu mai iasă nimic din România sau să mergem cu fake-uri. Ce-ar fi dacă muzeul Luvru ar veni în expoziții cu niște postere cu Mona Lisa. Intrăm într-o zonă a ridicolului”, spune Dănuț Huțu.

În schimb, specialistul botoșănean precizează că jaful de la Muzeul Drents ar trebui să-i facă pe guvernanți să reconsidere poziția culturii și patrimoniului în România și mai ales a subfinanțării acesteia. „Știți că bugetul Ministerului Culturii în România începe cu zero? Dar această politică a lui zero a dus inevitabil la această chestiune. Luând în derizoriu cultura și protejarea patrimoniului și a identității ne aduc în situația în care suntem astăzi. Cred că ar trebui să înțeleagă toți guvernanții că inclusiv în situația unor constrângeri bugetare cultura nu poate să rămână mereu la urmă”, precizează Huțu.