Țările Uniunii Europene se pregătesc să facă trecerea la o economie de război, iar România nu va face excepție. Generalul (r) Alexandru Grumaz explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, la ce ar trebui să ne așteptăm.

Generalul Alexandru Grumaz a studiat în SUA. FOTO: Arhivă personală

Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să treacă la „modul economiei de război”. Asta înseamnă, a spus el, că statele membre trebuie să colaboreze pentru a stimula producția de armament în cadrul unei noi strategii industriale de apărare.

Dar ce înseamnă acest lucru pentru România, dincolo de faptul că am putea produce armament pentru Ucraina și care sunt problemele pe care le vom întâmpina explică generalul (r) Alexandru Grumaz, unul dintre ofițerii care s-au ocupat de integrarea Armatei Române în NATO și de modernizarea ei.

Ce înseamnă „economie de război”

Generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.

El a fost de-a lungul timpului șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării și Inspector pentru armamente. Nu întâmplător, generalul Grumaz e considerat expert în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile și planificarea și managerierea complexă a bugetului armatei.

„«Economia de război» se referă la practicile economice excepționale implementate în anumite perioade istorice de tulburări puternice. Obiectivul său este de a menține activitățile economice esențiale pentru o țară. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat cu privire la un «impact serios» asupra economiei mondiale, din cauza războiului din Ucraina”, explică generalul.

Securitatea energetică și alimentară, esențiale pentru România

El explică și cum ar trebui să ne facem temele în următorul interval și cu ce ar trebui început, pentru a ne asigura securitatea energetică. Totul în cel mai scurt timp, fără amânările cu care România este obișnuită.

„Ar trebui să avem un program pe termen scurt de rezolvare a unor probleme energetice, adică aducerea pe piaţa energetică românească a unor resurse interne - modernizare centralelor electrice inclusiv cele pe cărbune, turbine eoliene, panouri fotovoltaice, noi reactoare la Cernavodă - pentru a diminua cât mai mult posibil importul şi asta înseamnă o economisire mai mare a resurselor”, mai spune generalul.

Generalul Alexandru Grumaz. FOTO Arhivă Adevărul

El amintește și că războiul din Ucraina a dus la majorarea preţurilor la energie şi la cereale şi a trimis peste 4,2 milioane de refugiaţi ucraineni în ţările vecine și în Occident.

„Toate aceste consecinţe, la care se adaugă sancţiunile economice fără precedent la adresa Rusiei, vor slăbi economia țărilor europene inclusiv cea a României. Războiul este o realitate și este din ce în de mai greu să poți estima când și în ce condiții se va încheia. România este puternic afectată nu doar de consecințele sale economice, dar și de presiunea psihologică pe care Federația Rusă o exercită prin permanentele amenințări pe care le transmite prin declarațiile unor înalți oficiali ruși referitor la «pedepsirea» ajutorului logistic pe care România îl dă Ucrainei”, adaugă generalul Grumaz.

Agricultura și industria alimentară sunt la pământ

O altă problemă a României este cea alimentară, explică reputatul general. „Problema apare din faptul că în România populația se hrănește cu produse de bază importate într-o proporție de mai mult de 50%, iar o dereglare sau o întrerupere chiar temporară a rețelelor de transport din cauza unor situații de criză pot genera probleme grave siguranței alimentare a populației”, avertizează generalul.

Grumaz atrage atenția că România nu are un sistem de colectare și depozitare pe termen lung a legumelor și fructelor achiziționate de la producătorii locali.

„Nici măcar nu încearcă acest lucru. Au făcut un magazin sau două de vânzare a produselor românești. Dar depozite frigorifice, fabrici de prelucrare și câte și mai câte necesare unei agriculturi moderne nu au fost făcute de Guvernul Românie. Dacă îmi aduc aminte parcă a vorbit Ciucă de așa ceva. Și doar atât. Acum doi ani, Guvernul voia să obțină 120 de milioane de euro de la Comisia Europeană, pentru înființarea a opt depozite regionale pentru depozitarea, sortarea, ambalarea și etichetarea produselor agricole. Planul nu s-a mai concretizat, iar magazinele sunt pline cu marfă de import”, este oglinda eșecurilor pe care ne-o arată generalul.

El amintește și că 40% din necesarul României la cartofi, spre exemplu, este adus din Franța, Belgia sau Germania.

„Avem cele mai mari dezechilibre la alimentele esențiale, pe care le punem pe masă zilnic. La carne, am adus care de aproape un miliard, de peste hotare, la fructe diferența este de 730 de milioane de euro, o situație similară întâlnim și la lactate, iar la legume, importurile sunt cu aproape jumătate de miliard peste cele vândute în afara țării. Dar cel mai mult exportăm produse de morărit și importăm produse congelate în special produse de panificație. Când tragem linie, rezultă că în cazul produselor agroalimentare am importat cu peste un miliard mai mult decât am exportat. Ne rămâne sa mai aducem apa plată din import”, punctează înaltul ofițer.

Industria de apărare, alt călcâi al lui Ahile

În altă ordine de idei, generalul Alexandru Grumaz atrage atenția că România are nevoie de un sector puternic de producție a medicamentelor.

„Armata a promis că va revigora Institutul Cantacuzino. Nu mai fabrică vaccinuri, nu mai fabricăm Polidin, doar un produs din orz numit SOD Natural. Bun, nu zic ceva rău despre el. România este pe primele locuri în Europa la mortalitatea din cauza unor boli care sunt curabile. Este vorba în primul rând de bolile cardio-vasculare, care sunt clasate pe primul loc în Europa. Mai este vorba despre reapariția unor boli care erau eradicate în trecut, cum sunt bolile copilăriei și tuberculoza”, e SOS-ul generalului.

Este nevoie de un program al Guvernului României care să sprijinirea industria, agricultura și populației în general, accentuează el.

„Mai trebuie să refacem industria de apărare. Nu la nivelul din anii '80, dar trebuie să fabrici pulberi pentru muniție (importăm de la sârbi produsă cu componente de la ruși), să fabricăm muniție, transportoare și tancuri, obuziere etc”, completează generalul Grumaz.

Ce trebuie învățat din războaiele trecute

Lecțiile războiului din Ucraina trebuie învățate urgent, subliniază el.

„În primul Război Mondial am luptat cu arme de la Războiul de Independență din 1877. În al Doilea Război Mondial am luptat cu arme din Primul Război Mondial. În primele operațiuni de menținere a păcii după 1989 am participat cu echipamente fabricate în anii 70-80 la fel ca și în războiul din Irak sau Afganistan. Unul dintre politicieni ne spune că în 2025 PIB-ul României va depăși pe cel al Poloniei. Îți vine să-l crezi dacă nu ai plăti facturile la energie și cheltuielile pentru alimente la mall sau rețeta la farmacie pentru medicamente”, mai afirmă generalul Grumaz.

Generalul (r) Alexandru Grumaz amintește și riscurile și problemele cu care ne putem confrunta pe parcurs. Să învățăm din greșelile altora și să ne ferim să le repetăm, este aici mesajul său.

„Politicile economice și cele financiare/monetare au dus Ungaria la o inflație de 25,8% iar relația cu Rusia la o taiere a fondurilor UE. Pentru prima dată, o țară UE a rămas fără banii europeni din cauza derapajelor statului de drept. Noi trebuie să învățăm din lecțiile vecinilor noștri. Dacă vom rămâne într-o situație «de covrig», fără să înțelegem ce se întâmplă la graniță, dar și ce se întâmplă în occidentul dezvoltat atunci ne merităm soarta”, încheie generalul Alexandru Grumaz.