La cinci ani de la debutul pandemiei de COVID-19, specialiștii au tras linie și au contabilizat o parte din pagubele lăsate de aceasta. Concluzia: mulți oameni au rămas cu sechele fizice pe viață, alții se luptă cu tulburări psihice, iar societatea a fost puternic divizată.

Pandemia de COVID-19 a izbucnit în anul 2020 și a durat trei ani. Abia în 2023 autoritățile sanitare de la nivel mondial au declarat oficial încheierea pandemiei. În tot acest timp, din cauza infectării cu virusul SARS-COV 2 au murit peste 7 milioane de oameni, la nivel global. Deși au trecut doi ani de la sfârșitul pandemiei, traumele persistă. Medicii spun că este vorba atât despre traume la nivel somatic cât și traume la nivel psihologic. Este o pandemie care a schimbat efectiv totul. Inclusiv societatea a fost puternic divizată, mai ales în urma deciziilor de izolare forțată sau a campaniilor de vaccinare anti SARS-CoV-2. Medici epidemiologi, pediatri, psihiatrii au încercat să afle ce moștenire întunecată a rămas în urma pandemiei de COVID-19 și care sunt principalele efecte asupra oamenilor.

COVID-ul lung și anomaliile la nivelul organelor

Mulți oameni care au trecut prin boală au observat că organismul nu mai funcționa la fel de bine ca înainte de infecția cu SARS-COV-2. Alții au rămas cu sechele vizibile, clare, mai ales la nivel respirator. Este acel „Long Covid” descris în literatura medicală. „Long Covid” (COVID-ul lung) nu se referă doar la sechelele respiratorii rămase în urma unei infecții puternice cu SARS-COV 2, care eventual a presupus și spitalizare. Ci efectiv asupra unui complex de modificări produse de virus asupra organelor din corpul celor care au fost infectați și s-au vindecat. Betty Rama, profesor asociat de medicină cardiovasculară, la Universitatea din Oxford, a coordonat un studiu, numit C More bazat pe studiul efectelor pe termen lung al COVID-ului. Rezultatele studiului au fost deja publicate în revista „The Lancet Respiratory Medicine”.

Acel studiu realizat pe un eșantion de 259 de oameni care au fost spitalizați în urma infecției cu SARS-CoV-2, dar și pe un grup de control format din 52 de persoane care nu au avut COVID, arată efecte terifiante asupra organelor.

Mai precis, analizele RMN indică modificări ale organelor, anomalii apărute după COVID. Aceste anomalii au fost evidențiate atât la plămâni, dar și la creier sau rinichi. Iar cei care prezentau anomalii în zona organelor erau mai dispuși la probleme severe de sănătate.

„Amploarea anomaliilor este legată de severitatea formei de COVID avute, de vârstă dar și de comorbidități existente la momentul infectării. Persoanele cu acest COVID lung, care prezentau anomalii la mai mult de două organe au fost de patru ori mai predispuși la probleme medicale severe și foarte severe, atât din punct de vedere fizic dar și mental”, preciza Betty Raman într-un articol pentru Science alert.

COVID-ul a scos tot ce era mai rău din organismul uman

Dincolo de acest „COVID lung”, specialiștii spun că infecția cu SARS-CoV-2 a reușit să speculeze fiecare slăbiciune a organismului și să o întoarcă împotriva celui care contactase boala. Din cauza inflamației masive produse de virusul SARS-CoV-2, de multe ori sistemul imunitar a reacționat mult prea energic, deteriorând inclusiv țesuturi sănătoase. Sau, inflamația a complicat boli deja existente. Medicul epidemiolog, Irina Alecu, de la DSP Botoșani spune că boala lăsată de COVID-19 a complicat sau a efectiv a stârnit probleme grave în organism, pe fondul unor sesibilități deja existente.

„Această infecție a produs, pentru mulți, un șoc în organism aducând la suprafață afecțiuni latente, punând în evidență afecțiunile deja existente. Virusul în organism produce o inflamație, similar cu cea produsă de o infecție gripală sau oricare altă infecție virală. Pe fondul acelei inflamații, acolo unde organismul avea deja o vulberabilitate a produs manifestarea mai intensă a unor boli de fond pe care le știam, sau punerea în evidență a unor boli incipiente”, spune Irina Alecu. Este vorba în special de boli cardio-vasculare care au fost agravate de infecția cu SARS-CoV-2.

Copii grav afectați de COVID

Inclusiv sănătatea copiilor a fost grav afectată de sechelele lăsate de COVID. Specialiștii în pediatrie precum medicul Geanina Georgiana Hamza de la Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani, spun că în ultimul an s-au văzut clar sechele pulmonare rămase în urma infecției cu virusul SARS-CoV-2.

Este vorba despre pneumonii foarte severe. „În ultimul an ponderea de pneumonii lobare a fost imensă, comparativ cu anii trecuți, când o pneumonie lobară apărea odată la șase luni, un singur caz. Acum, cam toți copiii au opacități și cu siguranță sunt în cadrul unei viroze netratate corespunzător sau nebăgate de seamă, asimptomatic de altfel. Asta poate fi o sechelă pe parte respiratorie”, spune medicul Geanina Georgiana Hamza.

Pe lângă sechelele pulmonare, cele mai grave complicații post-COVID, la copii, sunt sindromul hemolitic și uremic. Este o afecțiune care apare în urma distrugerii premature a celulelor roșii din sânge și se caracterizează prin insuficiență renală acută, anemie dar și o scădere severă a trombocitelor. „Cele mai multe cazuri de sindrom hemolitic și uremic din ultimii doi ani au fost post-covid. A fost singura cauză desoperită pentru acea condiție. Pot fi foarte grave. Sunt amenințătoare de moarte”, precizează medicul Geanina Hamza.

O povară care a apăsat pe psihicul a milioane de oameni

Pandemia de COVID-19 a lăsat sechele adânci nu doar la nivel fizic ci și psihic. Teama de boală, informațiile contradictorii din zona online, izolarea forțată și în general atmosfera apocaliptică au afectat grav, la nivel psihic, pe mulți dintre noi.

Într-un studiu realizat de Martine Herbert, Arianne Jeane Thorn și Laurie Fortin, publicat pe Science Direct, sunt evidențiate problemele psihice produse de pandemia de COVID-19, mai ales în rândul tinerilor. Studiul realizat pe un eșantion de aproape 5000 de adolescenți și tineri din zona Quebec, Canada, recrutați, la nivel online, în timpul primului val al pandemiei, a scos la iveală faptul că 26.6% dintre aceștia au arătat un stres psihologic foarte puternic. Alți 20% aveau simptomele clare ale unui stres post-traumatic.

Efectele a ceea ce au trăit în pandemie s-au făcut resimțite chiar și în prezent. La rândul său Adam Brown, profesor la Department of Child and Adolescent Psychiatry din New York, preciza într-un articol că cei mici au preluat mult din temerile părinților sau au înmagazinat teamă în urma discuțiilor avute în casă. Lipsa de socializare cu alți copii, în timpul izolării, a contribuit deasemenea la apariția unor tulburări mai mult sau mai puțin serioase.

Printre simptome se numără coșmarurile, lipsa de concentrare, hiperactivitatea sau o tristețe accentuată și o trăire axată pe sentimente negative. „Sentimentul de panică este riscul cel mai mare la care pot fi expuşi copii mai ales prin atitudinea de panică a părinţilor. Părinţii sunt modele iar dacă aceştia inspiră sentimentul de încredere şi de autoritate, că totul este sub control şi că împreună putem depăşi această perioadă dificilă, atunci copii vor fi reasiguraţi”, preciza și Laura Jijie, medic specialist psihistrie pediatrică.