CDR: Modificările Legii dialogului social instituie un dezechilibru major între partenerii sociali; Parlamentul să nu le adopte în grabă
Proiectul de modificare a Legii dialogului social instituie un dezechilibru major între partenerii sociali şi conţine prevederi care anulează de facto conceptul de dialog social constructiv şi echilibrat, iar documentul a primit aviz negativ de la Consiliul Economic şi Social, se arată într-un comunicat al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.
"Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) îşi exprimă îngrijorarea cu privire la evoluţia procesului legislativ de modificare a legii dialogului social. Proiectul de lege a fost respins de Senatul României în noiembrie 2018 şi este în prezent înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaţilor. Graba cu care se doreşte adoptarea unui proiect de modificare a legii dialogului social este nejustificată, în condiţiile în care amendamentele propuse la textul aflat în prezent în dezbatere încalcă principiul Organizaţiei Internaţionale a Muncii referitor la negocierile colective voluntare. Proiectul instituie un dezechilibru major între partenerii sociali şi conţine prevederi care anulează de facto conceptul de dialog social constructiv şi echilibrat. Trebuie menţionat că proiectul a primit aviz negativ de la Consiliul Economic şi Social", menţionează sursa citată.
CDR consideră că procesul de modificare a legii dialogului social trebuie să urmeze toate etapele procesului legislativ şi anume studiu de impact, punctul de vedere al Guvernului şi consultare reală a patronatelor şi sindicatelor care să ţină cont de toate argumentele subliniate de părţile implicate. Mai mult, CDR precizează că, în multe dintre aspectele prevăzute în proiect şi Consiliul Concurenţei trebuie să exprime o opinie.
"Coaliţia pentru Dezvoltarea României consideră că unul dintre pilonii de bază ai competitivităţii economiei României îl constituie piaţa muncii, care întâmpină în prezent probleme majore, în mod special din cauza deficitului forţei de muncă. O reglementare care ar dezechilibra dialogul social nu poate fi nici în interesul salariaţilor şi nici în cel al investitorilor. CDR solicită Parlamentului României să nu adopte aceste modificări în grabă, fără o amplă consultare cu toate părţile implicate. Pentru a avea o legislaţie stabilă care să nu deterioreze suplimentar piaţa muncii, Parlamentul ar trebui să caute un acord al patronatelor şi sindicatelor reprezentative la nivel naţional pe schimbările propuse", se mai arată în documentul citat.
Coaliţia aminteşte şi câteva dintre prevederile pe care le consideră criticabile. Una dintre acestea este aplicabilitatea erga omnes (care priveşte pe toată lumea, n.r.) a contractului colectiv de muncă la nivel de sector de activitate (CCM) în condiţiile în care, în prezent, CCM se aplică părţilor semnatare. "Extinderea automată a efectelor contractelor colective de muncă încheiate la nivel sectorial asupra tuturor unităţilor în care organizaţiile sindicale semnatare au membri sau membri prin afiliere, reprezintă o încălcare neconstituţională a principiului libertăţii de a contracta şi a caracterului voluntar al negocierii colective la nivel sectorial. Acest aspect naşte şi serioase îngrijorări legate de păstrarea unui mediu concurenţial sănătos", comentează sursa citată.
O altă prevedere controversată este, în opinia reprezentanţilor mediului de afaceri, posibilitatea declanşării grevei în orice moment, inclusiv pe durata de valabilitate a unui CCM valabil negociat şi încheiat, de natură să afecteze grav pacea socială şi cadrul normal şi predictibil de desfăşurare a activităţilor economice.
"Crearea de privilegii şi imunităţi pentru liderii sindicali, inclusiv atenuarea răspunderii juridice a acestora în cazul unor greve nelegale, nu doar că încalcă principiile constituţionale, ci afectează grav climatul de pacea socială ce se doreşte a exista la nivelul angajatorilor", se mai arată în comunicatul citat.
Alte prevederi criticate de CDR sunt obligativitatea negocierii CCM la toate nivelurile, în condiţiile în care principiul negocierilor voluntare este statuat de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), precum şi participarea obligatorie a sindicatului la şedinţele consiliului de administraţie, pe care o consideră o imixtiune inutilă în organizarea afacerilor, cu un impact major asupra autonomiei decizionale.
În forma propusă prin amendamente, este suficient ca un singur salariat dintr-o societate să fie membru de sindicat (alături de alţi 14 din alte unităţi), pentru ca acel sindicat să participe în mod legitim la negocierile colective. În aceste condiţii, potrivit CDR, orice aspect al unei concurenţe loiale în cadrul aceluiaşi sector dispare, fără să existe nicio prevedere legală care să impună obligaţii participanţilor la negocieri.
În plus, propunerea de stabilire unilaterală de către sindicat a zilelor libere plătite pentru activităţi sindicale reprezintă încălcarea dreptului suveran al angajatorului de a-şi desfăşura activitatea, fiind contrară şi oricăror principii de non-discriminare faţă de ceilalţi salariaţi. În prezent, zilele libere plătite pentru desfăşurarea de activităţi sindicale se pot negocia prin CCM la nivel de unitate.
"Cele de mai sus sunt doar câteva exemple care ilustrează faptul că impactul unei asemenea modificări asupra oricărei activităţi economice va fi major şi că, prin urmare, nu se justifică finalizarea în grabă a procesului legislativ, cu atât mai mult cu cât de la adoptarea actualei legi a dialogului social numărul de salariaţi din România a crescut cu 20%, de la 4,13 milioane în 2011 la 4,98 de milioane anul acesta şi că astăzi România înregistrează o rată foarte mică a şomajului de 4%", se mai arată în comunicatul CDR.
Proiectul de modificare a Legii dialogului social a fost respins de Senatul României în noiembrie 2018 şi este în prezent înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaţilor.
Coaliţia pentru Dezvoltarea României este o iniţiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi şi reuneşte organizaţii cum sunt Camera Americană de Comerţ în România (AmCham), Camera Franceză de Comerţ în România (CCIFER), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ şi Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) sau Confederaţia Patronală Concordia (CPC). Companiile reprezentate de cele 25 de organizaţii de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni şi generează aproximativ 50% din PIB. AGERPRES
