Avalanşa de măsuri fiscal-bugetare anunţate cu câteva zile înainte de sfârşitul anului şi cu un impact semnificativ asupra întregii economii este inacceptabilă, fiind în acelaşi timp simptomul unei fracturi între guvernanţi şi agenţii economici, consideră reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR).

CDR solicită Guvernului României să nu adopte această Ordonanţă de Urgenţă şi să permită un amplu spaţiu pentru dezbaterea publică.

"Zvonurile care au circulat în ultima săptămână au fost confirmate de anunţul Ministerului Finanţelor Publice, prin conferinţa de presă susţinută de ministrul Eugen Teodorovici şi de publicarea propunerilor pe site-ul ministerului. Mediului de afaceri i-au fost prezentate 57 de pagini de modificări substanţiale, având o singura zi la dispoziţie să le studieze şi să le înţeleagă. Toate acestea în contextul în care doar în anul 2018 Codul Fiscal a suferit peste 200 de modificări", afirmă CDR într-un comunicat remis AGERPRES.

CDR îşi exprimă îngrijorarea extremă asupra faptului ca în ultimele zile piaţa a fost inundată de aceste zvonuri privind taxe care vor fi impuse companiilor pe ultima sută de metri, urmând a fi aprobate în ultima şedinţă de guvern a acestui an.

"Aceste zvonuri, care au inflamat mediul de afaceri, reprezintă punctul culminant al unei politici constante de a lua decizii doar prin ordonanţe de urgenţă şi fără consultarea celor care urmează să fie afectaţi. Mai mult, declaraţiile politice din ultimele zile nu au făcut decât să dea mai multă substanţă acestor zvonuri. Nu este normal ca oamenii de afaceri, în loc să-şi poată închide anul şi să se pregătească pentru perioada următoare, să fie forţaţi într-un joc al zvonurilor din care să nu înţeleagă cum va arăta viitorul, mai ales ca majoritatea companiilor şi-au aprobat deja bugetele pentru 2019 cu luni de zile înainte", avertizează reprezentanţii CDR.

Potrivit sursei citate, mediul de afaceri aşteaptă ca Parlamentul să adopte miercuri o serie de amendamente la Codul Fiscal care au fost discutate timp de şase luni de zile şi care creau mari probleme cum este nivelul de deductibilitate al dobânzilor sau regimul sponsorizărilor.

În schimb, Guvernul a anunţat o Ordonanţă de Urgenţă care aduce schimbări fundamentale multor sectoare de activitate şi despre care Ministerul Finanţelor Publice nu a menţionat absolut nimic de-a lungul întâlnirilor cu mediul de afaceri din acest an.

"Din punctul de vedere al CDR această OUG nu îndeplineşte minimele condiţii constituţionale: Art. 115, aliniatul 4 din Constituţia României spune că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Mai mult, aceste propuneri nu au fost supuse testului IMM şi nici nu au fost transmise Consiliului Economic şi Social, cu mai puţin de 48 de ore până când se doreşte adoptarea lor. Nu putem să nu ne întrebăm cât de mult îi pasă de fapt Guvernului de opinia partenerilor sociali din sindicate, patronate şi societatea civilă. De asemenea, consideram extrem de periculoasă, nedemocratică şi neproductivă blamarea unor întregi sectoare economice private pentru comportamentul, pretins a fi inadecvat, al unora dintre participanţii implicaţi în aceste sectoare, precum şi antagonizarea sectorului privat cu populaţia inactivă economic şi cu sectorul serviciilor publice", menţionează CDR în document.

Reprezentanţii Coaliţiei susţin că toate aceste propuneri, la prima lectură şi fără a intra în profunzimea lor, vizează modificări pe infrastructuri cheie ale unei economii cum sunt sectorul bancar, cel al telecomunicaţiilor sau energetic.

"Aceste măsuri nu au niciun fel de studiu de impact şi multe dintre ele se vor transforma foarte rapid în creşteri de preţuri pentru consumatori", precizează membrii CDR.

Ei consideră că unele dintre ele "par a fi lipsite de logică", aşa cum este propunerea de impozitare a băncilor în funcţie de nivelul ROBOR care este un indicator al pieţei şi nicidecum unul stabilit în mod anticoncurenţial de către instituţiile de credit.

"Altele par a fi lipsite de viziune, cum sunt modificările la Pilonul 2 care riscă să distrugă acest sistem esenţial de economisire la scurt timp după ce Guvernul a anunţat creşteri ale pensiilor publice care vor pune o presiune masiva pe bugetul public al României în anii următori. Pilonul 2 a fost unul dintre cele mai longevive politici publice din România şi un exemplu de bună practică de nivel european. Nu în ultimul rând este foarte posibil ca aceste modificări să aibă un impact negativ asupra bursei. CDR avertizează de câţiva ani de zile ca dinamica cheltuielilor bugetare nu va permite menţinerea în deficitul de 3% decât prin introducerea de noi taxe şi impozite şi iată că aceste previziuni se adeveresc. Mai mult, aceste noi taxe şi impozite nu sunt rezultatul unei analize atente ci al unor calcule făcute în graba", susţin reprezentanţii CDR.

În opinia acestora, toate aceste măsuri luate intempestiv, fără analiză de impact şi fără consultare prealabilă, se vor dovedi contraproductive pentru economie, pentru cetăţean şi pentru România. " În loc sa destabilizeze economia prin măsuri introduse peste noapte, încurajăm Guvernul sa colecteze taxele şi impozitele datorate, iar aceasta să reprezinte măsura de echilibrare a bugetului", mai spun reprezentanţii CDR.

CDR este o iniţiativă privata, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectiva a membrilor săi şi reuneşte 45 de organizaţii şi membri asociaţi. Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele şi expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizaţii membre CDR angajează peste un milion de oameni şi generează aproximativ 50% din PIB.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat marţi că Executivul propune ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ''taxa pe lăcomie", în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de lei.

Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022, dar şi scăderea comisionului de administrare pentru Pilonul II de pensii de la 2,5% la 1% şi retragerea unei persoană de la un fond de pensii, după minimum cinci ani de participare.

În sectorul energetic, potrivit proiectului de act normativ, contribuţia bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul energiei electrice şi termice va fi de 3% din cifra de afaceri realizată de aceştia. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii