CCR: Viciile de neconstituţionalitate afectează legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii în întregul său (motivare)
Viciile de neconstituţionalitate afectează legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii în întregul său, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis obiecţiile referitoare la actul normativ.
"Curtea constată că legea criticată a fost adoptată, pe de o parte, cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin. (1) din Constituţie, şi, pe de altă parte, cu încălcarea principiului consacrat de art.16 alin.(2) din Constituţie, potrivit căruia 'nimeni nu este mai presus de lege'. (...) În concluzie, având în vedere că soluţiile legislative privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, a căror neconstituţionalitate a fost reţinută, constituie elemente esenţiale ale reglementării actului normativ, Curtea constată că viciile de neconstituţionalitate afectează actul normativ, în întregul său", se arată în motivarea publicată pe site-ul CCR.
Conform aceleiaşi surse, Curtea Constituţională a constatat că înfiinţarea Fondului este expresie unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabilă unui singur caz expres determinat, iar societatea constituită, deşi nu dispune de prerogative de putere publică, prestează un serviciu public, situaţie în care îi sunt aplicabile prevederile art.191 alin.(2) din Codul civil, fiind aşadar o persoană juridică de drept public.
"Prin urmare, (...) înfiinţarea unei societăţi, precum cea de faţă, se dispune printr-un act de reglementare secundară, care se subsumează competenţei autorităţii administraţiei publice centrale. Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare a actelor cu caracter infralegal, administrativ şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii. Din această perspectivă, Curtea reţine că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispoziţiilor art.1 alin.(4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive, singura autoritate publică cu atribuţii în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ", se menţionează în motivare.
CCR a mai constatat că, potrivit cadrului normativ în vigoare, înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, ca societate pe acţiuni, se poate realiza doar prin hotărâre a Guvernului, act cu caracter administrativ prin care se aprobă şi actul constitutiv al societăţii.
"Ca urmare a constatării viciilor de neconstituţionalitate extrinsecă determinate de încălcarea dispoziţiilor menţionate mai sus, în special a celor privind rolul Parlamentului, Curtea apreciază că nu mai este necesară examinarea criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă raportate la principiul bicameralismului parlamentar şi nici a criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă formulate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate", se precizează în motivare.
Pe 18 iulie, CCR a dezbătut trei obiecţii de neconstituţionalitate formulate separat de 51 de deputaţi aparţinând USR şi PMP, 66 de deputaţi aparţinând PNL, respectiv de preşedintele Klaus Iohannis. Constatând identitatea de obiect a celor trei sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea acestora.
În urma deliberărilor, CCR, cu majoritate de voturi, a admis obiecţiile de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi pentru modificarea unor acte normative este neconstituţională în ansamblul său.
Potrivit unui comunicat de presă transmis la acel moment, Curtea a reţinut că înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii dă expresie unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definiţie, numai unui singur caz expres determinat, creând o societate cu un singur acţionar supusă regulilor prevăzute de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1066 din 17 noiembrie 2004, şi art. 17 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora "unităţile economice de interes republican se organizează ca societăţi comerciale prin hotărâre a Guvernului".
Prin urmare, Curtea a constatat că actul normativ criticat a fost adoptat cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin. (4) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. AGERPRES
