Bucureşti, 25 iun /Agerpres/ - Curtea Constituţională a României a stabilit, joi, că prin articole din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Parlamentul cumulează funcţiile legislativă şi executivă şi se creează un regim juridic "confuz" al hotărârilor de guvern.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, Curtea Constituţională a luat în discuţie excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.4 alin.(3) şi (4), art.65 lit.s), ş), art.66 lit.a), b) şi c) şi art.67 alin.(2) lit.b) din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.4 alin.(3) şi (4), precum şi ale art.65 lit.s), ş), art.66 lit.a), b) şi c) în ceea ce priveşte trimiterile la art.65 lit.s), ş) şi t) şi ale art.67 alin.(2) lit.b) în ceea ce priveşte trimiterile la art.65 lit.s), ş) şi t) din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt neconstituţionale", se precizează în comunicat.

Curtea a constatat că sunt întemeiate criticile formulate de Avocatul Poporului reţinând, în esenţă, neconstituţionalitatea articolului 4 alineatul (3) şi (4) din Legea 55/2020 în raport cu prevederile articolului 1 alineatul (4), articolul 21, articolul 52, articolul 108 şi articolul 126 alineatul (6) din Constituţie întrucât, prin aceste texte de lege, Parlamentul cumulează funcţiile legislativă şi executivă, cu consecinţa încălcării principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituţie.

De asemenea, judecătorii constituţionali arată că "se denaturează regimul juridic al hotărârilor de guvern, ca acte de executare a legii, cu consecinţa încălcării art.108 din Constituţie".

CCR menţionează totodată că se creează un regim juridic "confuz" al hotărârilor de Guvern, de natură să ridice problema exceptării acestora de la controlul judecătoresc, cu consecinţa încălcării prevederilor articolului 21, articolului 52 şi articolului 26 din Constituţie, care consacră accesul liber la justiţie, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar.

Curtea Constituţională a mai analizat şi neconstituţionalitatea art.65 lit.s), ş), art.66 lit.a), b) şi c) în ceea ce priveşte trimiterile la art.65 lit.s), ş) şi t) şi art.67 alin.(2) lit.b) în ceea ce priveşte trimiterile la art.65 lit.s), ş) şi t) din Legea nr. 55/2020 în raport cu dispoziţiile art. 1 alin.(5) din Constituţie, în componenta de calitate a legii.

"Astfel, câtă vreme art.5 din Legea nr.55/2020 are un număr de 3 alineate, nu se poate determina care sunt instituţiile şi autorităţile publice 'desemnate potrivit art. 5 alin. (4) lit.g)', la care se referă art.65 lit.s) din aceeaşi lege şi nici construcţiile, instalaţiile sau amenajările, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantaţii sau păduri, 'stabilite potrivit art. 5 alin. (4) lit. h)' la care se referă art.65 lit.ş) din lege, pentru a stabili elementele constitutive ale contravenţiilor la care se referă textele legale menţionate", precizează magistraţii.

Potrivit Curţii, această "imprecizie" afectează, în mod corespunzător, şi prevederile care trimit la art.65 lit.s) şi ş) din lege, respectiv art. 66 lit.a) şi b) şi art.67 alin.(2) lit.b), criticate de asemenea. Tot astfel, întrucât nu există lit.t) a art.65, dispoziţiile art.66 lit.c) şi ale art.67 alin.(2) lit.b) care trimit la lit.t) a art 65, inexistentă, sunt, practic, fără obiect.AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii