CCR a respins, ca neîntemeiate, sesizările de neconstituționalitate formulate de USR și de deputați neafiliați privind numirea în funcție a președintelui CNA și numirea unui consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit.

FOTO: Inquam Photos

„A respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România din Camera Deputaților și de deputați neafiliați și a constatat că Hotărârea Parlamentului nr.3/2023 privind numirea în funcție a președintelui Consiliului National al Audiovizualului este constituțională în raport cu criticile formulate”, a decis CCR, potrivit unui comunicat al instituției.

De asemenea, se respinge și sesizarea de neconstituționalitate formulată de USR și de deputații neafiliați referitor la numirea unui consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit. CCR arată că numirea este constituțională în raport cu criticile formulate.

Potrivit comunicatului, Curtea a observat că autorii sesizării consideră că cele două hotărâri ale Parlamentului sunt neconstituționale deoarece au fost adoptate în lipsa cvorumului de prezență, prin prisma faptului că, deși a fost formulată o solicitare pentru reverificarea cvorumului prin apel nominal, președintele de ședință nu i-a dat curs.

CCR a analizat stenogramele ședinței comune a celor două camere ale Parlamentului și a constatat următoarele:

„Susținerile liderului unui grup parlamentar referitoare la lipsa cvorumului de prezență au fost realizate în contextul propunerii de a dezbate în paralel ultimele două puncte ale ședinței și de a se exprima votul, după cum urmează: un vot secret cu buletine de vot pentru numirea președintelui Consiliului National al Audiovizualului; un vot secret cu buletine de vot pentru numirea unui consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit. Aceste susțineri nu s-au concretizat într-o solicitare a liderului de grup de reverificare a cvorumului, ci a vizat o chestiune ce ține de procedura de lucru a Parlamentului. Or, o asemenea problemă vizează aplicarea regulamentelor parlamentare și nu poate forma obiect al controlului de constituționalitate în raport cu hotărârea contestată. Totodată, Curtea a reținut că rezultatul votului a confirmat faptul că votul final asupra celor două hotărâri s-a desfășurat în prezența majorității deputaților și senatorilor”, se arată în comunicatul CCR.

CCR arată că deciziile sunt definitive și general obligatorii.