CCR: Legea privind finanţarea partidelor contravine principiului bicameralismului; Senatul a fost exclus de la legiferare (motivare)
Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale contravine principiului bicameralismului, întrucât Senatul a fost exclus din procesul legiferare prin numărul mare de modificări adoptate de Camera Deputaţilor, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis o sesizare formulată de 50 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL.
"Raportat la analiza comparativă dintre cele două forme adoptate de fiecare dintre cele două Camere, Curtea constată că legea ce constituie obiectul controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului. (...) În concluzie, Curtea constată că legea criticată contravine principiului bicameralismului, având în vedere, în esenţă, faptul că, ignorând scopul iniţial şi obiectul de reglementare al propunerii legislative, Camera Deputaţilor - în calitate de Cameră decizională - a adoptat un număr impresionant (101) de amendamente, de natură să transforme în mod radical, prin aportul lor cantitativ şi calitativ, filosofia ce a stat la baza iniţierii demersului legislativ şi excluzând, astfel, prima Cameră - cea de reflecţie - de la procesul de legiferare, ce trebuie să reprezinte însă opera întregului Parlament", se arată în motivare.
În opinia CCR, Camera Deputaţilor ar fi trebuit să vină, în acest caz, cu propria sa propunere legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
"Curtea remarcă, în cele din urmă, intenţia Camerei decizionale de a actualiza dispoziţiile Legii nr. 334/2006 faţă de anumite imperative în materie (recomandări ale Comisiei de la Veneţia în privinţa finanţării activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale), însă aceasta ar fi trebuit să constituie obiectul de reglementare al unei propuneri legislative sau al unui proiect de lege distinct, însoţite de propria expunere de motive şi cu propriul său proces legislativ, în acord cu prevederile constituţionale şi regulamentare în materie", a explicat CCR.
Curtea Constituţională a României a luat în dezbatere pe 9 noiembrie, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. În urma deliberărilor, CCR, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că legea în cauză este neconstituţională.
Sesizarea adresată CCR, iniţiată de 29 de parlamentari ai USR, a mai fost semnată de 16 reprezentanţi ai PMP, trei ai PNL, un deputat neafiliat şi un deputat afiliat la USR.
Aceştia acuzau, în sesizare, încălcarea principiului bicameralismului în cazul adoptării actului normativ.
"Diferenţele de conţinut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi a legii adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanţial de forma adoptată de Camera de reflecţie, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare", se arăta în sesizare.
Alte argumente invocate se refereau la încălcarea principiului supremaţiei Constituţiei şi a legii, precum şi la încălcarea principiului calităţii legii.
La începutul lunii octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 176 voturi "pentru", 96 "împotrivă" şi şapte abţineri, modificări la Legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Deputaţii au aprobat raportul Comisiei juridice, care includea mai multe amendamente propuse de PSD, printre care şi abrogarea prevederii referitoare la confiscarea contribuţiilor pentru campania electorală. De asemenea, s-a decis şi stabilirea unui prag minim pentru sumele alocate partidelor politice.
Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut, stipulează textul adoptat de deputaţi. Partidele politice au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial, până la 30 aprilie a anului următor, cuantumul total al veniturilor din cotizaţii, ale întregului partid, obţinute în anul fiscal precedent, precum şi lista membrilor de partid care au plătit în anul fiscal precedent cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte 10 salarii minime brute pe ţară, mai prevede textul adoptat.
Modificările prevăd şi depunerea unui raport sintetic, în locul unuia detaliat, anual, până la 30 aprilie, dar şi modificarea amenzilor pentru cazurile în care donaţiile depăşesc pragul prevăzut de lege. AGERPRES
