Curtea Constituțională a României (CCR) a decis cu unanimitate de voturi că „Legea fugarilor" este constituțională, respingând astfel sesizarea Curții Supreme care contesta validitatea acesteia.

CCR a respins sesizarea ICCJ în legătură cu "Legea fugarilor". Foto: Inquam

Judecătorii constituționali au considerat ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate și au constatat că dispozițiile art.I pct.1 și ale art.II din Legea pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul penal sunt conforme cu Constituția, potrivit unui comunicat CCR . „În esență, Curtea a reținut că legiuitorul, conform politicii sale penale, a adoptat o normă de incriminare a unei fapte asimilate celei de evadare, constând în sustragerea persoanei de la punerea în executare a mandatului de executare, prin trecerea a șapte zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus executarea pedepsei", se precizează în comunicat.

Legea contestată, adoptată de Camera Deputaților pe 29 noiembrie 2023, prevede că persoanele condamnate definitiv care nu se prezintă în termen de șapte zile la Poliție pentru a fi încarcerate vor fi considerate evadate și vor risca o pedeapsă cuprinsă între 6 luni și 3 ani. În opinia ICCJ, aplicarea acestei legi ar putea încălca dreptul la un proces echitabil și cel la libertate individuală.

Conform noilor reglementări, „evadarea din starea legală de reținere sau de detenție se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârșită prin folosirea de violențe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la un an la cinci ani și interzicerea exercitării unor drepturi." Legea definește evadarea și în situațiile în care o persoană condamnată nu se prezintă la organul de poliție în termenul stabilit. "Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei", prevede proiectul de lege.

De asemenea, pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare se va adăuga la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării. Printre persoanele condamnate definitiv în România care au reușit să părăsească țara pentru a scăpa de închisoare se numără nume precum Sorin Oprescu, Alina Bica și Dragoș Săvulescu. Italia și Grecia sunt țările preferate ale acestora.

Prin această decizie, CCR subliniază întărirea politicii penale în fața evaziunii legale și caută să descurajeze faptele de sustragere de la executarea pedepselor.