Curtea Constituţională a României a decis, marţi, că este neconstituţională modificarea Statutului deputaţilor şi al senatorilor care ar fi permis ca parlamentarii să intermedieze în orice mod, fără a pretinde sau primi bani sau alte foloase materiale, relaţia dintre cetăţeni şi autorităţi, au precizat surse din CCR.

Judecătorii au admis astfel, parţial, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Potrivit aceloraşi surse, celelalte obiecţii formulate de şeful statului au fost respinse.

Pe 26 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Şeful statului atrăgea atenţia că se încalcă Legea fundamentală prin prevederea: "în baza mandatului reprezentativ, deputaţii şi senatorii acţionează în interesul poporului, putând astfel să intermedieze în orice mod, fără a pretinde sau primi bani sau alte foloase materiale, relaţia dintre cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale şi locale şi serviciile şi direcţiile din subordinea acestora, relaţia dintre aleşii locali şi autorităţile publice centrale, dar şi dintre potenţialii investitori şi autorităţile publice locale".

"Prin modificările aduse de legea supusă controlului de constituţionalitate se instituie posibilitatea ca deputaţii sau senatorii să obţină foloase nemateriale, prin intermedierea realizată între cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale sau locale sau între aleşii locali şi autorităţile publice centrale, respectiv între potenţialii investitori şi autorităţile publice locale. Foloasele nemateriale pot fi reprezentate de oferirea unui titlu sau a unei distincţii, avansarea în carieră, oferirea unui loc eligibil în cazul unor alegeri locale sau parlamentare, promovarea unei iniţiative legislative", mai arăta Iohannis.

El sublinia că prin această prevedere se restrânge cadrul de integritate aplicabil deputaţilor şi senatorilor şi se elimină un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra încrederii cetăţenilor în membrii Parlamentului şi în autoritatea legiuitoare.

Totodată, Iohannis susţinea că sintagma "să intermedieze în orice mod" este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate.

"Din acest text se poate interpreta că 'intermedierea în orice mod' realizată de deputaţi sau senatori poate reprezenta chiar o interferenţă a acestora în activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, încălcându-se principiul separaţiei puterilor în stat (...) şi chiar principiul autonomiei locale", se mai arată în sesizare.

Preşedintele Iohannis evidenţia că prin raportare la suprapunerea cu definiţia dată traficului de influenţă şi prin dezincriminarea implicită a acestei infracţiuni pentru deputaţi şi senatori, în situaţia în care aceştia obţin un folos nematerial sau în situaţia în care acceptă promisiunea de bani ori alte foloase, este instituit un privilegiu pentru această categorie în raport cu ceilalţi cetăţeni ce pot fi subiect activ al infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de Codul penal.

El arăta şi că instituirea posibilităţii de intermediere între cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale sau locale este una contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale, încălcând Constituţia, un astfel de mecanism instituit în favoarea deputaţilor şi senatorilor neputând să se bazeze pe mandatul reprezentativ.

Klaus Iohannis mai afirma şi că introducerea posibilităţii ca deputaţii şi senatorii să se adreseze personal organelor administraţiei publice centrale şi locale, respectiv serviciilor şi direcţiilor din subordinea acestora încalcă prevederile art. 111 alin. (1) din Constituţie. El menţiona şi că modalitatea de adresare prin birourile parlamentare depăşeşte cadrul prevăzut de Constituţie.

"Nu este clară natura juridică a adresărilor realizate de deputaţi şi senatori. (...) Reglementarea care priveşte posibilitatea deputaţilor şi a senatorilor de a se adresa verbal organelor administraţiei publice este una incompletă, în condiţiile în care nu sunt prevăzute dispoziţii pentru înregistrarea sau gestionarea solicitărilor verbale şi nici a momentului de la care curge termenul de 30 de zile de răspuns", susţinea şeful statului. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii